Sfarsitul anului trecut a fost agitat pentru Cor de Groot, un olandez stabilit in Romania din 1995. Agitat fiindca ultimul trimestru dintr-un an este in general si cel mai intens pentru relocarile de companii din vechiul sediu intr-unul nou, dar si pentru ca toamna este considerata cea mai buna perioada pentru tranzactiile cu locuinte - ceea ce implica, desigur, si mutari. Chiar si asa, omul de afaceri olandez considera ca piata de profil "este la pamant. Economia este un dezastru si sunt sute de companii care au dat faliment. As fi fericit daca facem doua milioane de euro".

Global Relocation, fondata de Cor de Groot in urma cu aproape 15 ani, a avut anul trecut o cifra de afaceri de 1,8 milioane de euro din mutarile de mobilier - in scadere cu aproape 20% fata de anul 2008. Situatia a fost compensata in parte de mentinerea la acelasi nivel a activitatii de depozitare si arhivare a documentelor companiilor, grupul Global obtinand putin peste jumatate de milion de euro din astfel de servicii.

Serviciile de arhivare au fost initial complementare celor de relocare. Cor de Groot isi aminteste de "spatiile nepotrivite" unde unele companii pe care le muta isi depozitau documentele. In 2007, impreuna cu un partener olandez, a fost investit un milion de euro in achizitia unui teren langa Bucuresti, unde urmeaza sa fie construit un depozit. "Am acceptat parteneri pentru a avea o capacitate de crestere mai rapida. Creditele bancare nu sunt o solutie in Romania", considera Groot, care detine acum o treime din Global Group, dupa ce in 2008 a fost atras un nou partener, specializat in aplicatii software specifice unei firme de relocari.

Bazele Global Relocation au fost puse in 1996, iar primul contract important in Romania a venit in 1997, cand ING si-a relocat sediul din Bucuresti. Cor de Groot isi aminteste ca aproape toate contractele din acea perioada erau cu expati care veneau in tara si cu ambasade sau consulate. Mobilier, obiecte personale, vesela sau electrocasnice - acestea erau in majoritate bunurile transportate. "Clientii de atunci isi mutau bunurile in pungi de plastic; a durat ceva sa-i convingem ca sunt mai bune cutiile. Computerele erau mutate cu masini mici - cum sa pui un PC intr-un portbagaj?", isi aminteste managerul.