Nu mai e demult un secret pentru nimeni ca numarul celor care nu-si mai pot plati ratele la banca este tot mai mare. Pentru aproape o treime (31,5%) din creditele in derulare la finalul anului trecut intarzierele de plata a ratelor erau mai mari de 30 de zile, potrivit datelor publicate de Banca Nationala a Romaniei. Ponderea creditelor "cu probleme" a crescut spectaculos, fata de 2009, fiind mai mare cu opt puncte procentuale. n aceste conditii, este de asteptat ca executarile silite sa nu mai intarzie prea mult, desi o asemenea decizie echivaleaza, pentru o banca, cu un esec. Masura are, in plus, un dezavantaj major, de cele mai multe ori: din valoarea datoriei poate fi recuperata doar o parte, puncteaza Adrian Crivii, presedintele Darian, cea mai mare firma independenta de evaluare de pe piata locala. Firma detine, potrivit propriilor estimari, o cota de piata de 10%, inregistrand anul trecut o cifra de afaceri de peste 11 milioane de lei, in crestere fata de 2009 (10 milioane de lei). n afara de executarea silita, "care este in sine o tragedie atat pentru cel imprumutat, care ramane fara casa, cat si pentru banca, care marcheaza pierdere", institutiile financiare mai au insa o varianta.

Bancherii pot alege sa negocieze cu creditatii si sa stabileasca un alt nivel al imprumutului, care sa fie suportabil pentru client. Crivii da un exemplu clar: daca pentru un credit, contractat in 2007-2008, de 80.000 de euro ratele nu mai sunt platite, banca poate alege sa incaseze, spre exemplu, 50.000 de euro din scoaterea la mezat a apartamentului care sta garantie la credit. Sau bancherii ar putea sa reduca nivelul datoriei pana la 65.000 de euro, structurand rambursarile in asa fel incat sa recupereze acesti bani.

Desi povestea rau platnicilor nu este de data recenta, pana in prezent nu a avut loc un val de executari silite, bancile preferand sa astepte. Crivii crede insa ca 2011 este momentul in care va trebui sa ia o decizie. "Bancile au evitat sa faca vanzari masive pentru ca nu avea cine sa cumpere proprietatile, fie apartamente sau terenuri", spune Crivii. Din moment ce larghetea cu care institutiile financiare ofereau bani nu mai este acum decat o amintire, banii nu mai sunt la indemana nici pentru consum si cu atat mai putin pentru achizitia de proprietati.

Din 2010 a ramas un plafon neutilizat de garantii de peste 300 de milioane de euro, bani ce vor putea fi folositi pentru programul Prima Casa in 2011. Anul trecut au fost semnate 16.500 de contracte prin programul guvernamental, in valoare de aproximativ 646 milioane de euro. Dintre cei care au luat credite prin Prima Casa au fost executate, pana in prezent, doar cinci garantii, bancile fiind despagubite de Fondul de Garantare cu 250.000 de euro, conform informatiilor Darian.

Pe parcursul anului trecut, preturile de vanzare ale proprietatilor, fie apartamente vechi sau noi ori terenuri dedicate dezvoltarilor imobiliare, nu au putut decat sa se inscrie pe o panta descendenta. Ideea este sustinuta de Darian, pe baza tranzactiilor din piata rezidentiala din 2010 si care face comparatie cu valorile inregistrate in 2009 si 2008. La ce preturi au ajuns apartamentele la finalul anului trecut? Daca la inceputul anului 2008 pretentiile financiare ridicate de vanzatori pareau adesea ireale, "criza a avut si un efect pozitiv, prin aducerea preturilor la valori mai <pamantesti>, mai apropiate de realitate", spune Crivii. n cazul apartamentelor vechi, pretul mediu pe metru patrat a ajuns la 774 de euro, iar in cazul locuintelor noi media ajunge la 846 euro pe metru patrat. Aceste valori reprezinta insa medii la nivel national, iar pretul este puternic influentat de valorile mici ale tranzactiilor din provincie. De exemplu, in Bucuresti preturile medii ale apartamentelor vechi au ajuns anul trecut la 1.089 euro/mp, mai mari cu aproape 300 de euro/mp fata de media nationala. La Ramnicu Valcea insa locuintele vechi au ajuns anul trecut la valori de circa 700 euro/mp.