1. Cum aţi defini transformarea digitală în domeniul dvs. de activitate?

Transformarea digitală în industria de electrocasnice este, în primul rând, sinonimă cu procesul de automatizare caracteristic pentru Industry 4.0 şi Internet of Things – IoT. Tehnologiile de producţie digitală avansată au dat naştere unor sisteme inteligente de producţie, care presupun un nou model de interacţiune între oameni şi maşini. Soluţiile bazate pe tehnologia Industry 4.0 includ platforme de comunicaţii avansate, robotizare, big data şi inteligenţă artificială, împreună cu domenii tehnologice emergente precum nanotehnologia sau materialele noi. Ele sunt un instrument esenţial pentru a promova creşterea economică durabilă prin utilizarea mai eficientă a energiei, materialelor şi resurselor. Acesta este motivul pentru care la Ulmi ne-am dorit să creăm o fabrică inteligentă care să servească drept referinţă pentru industrie. Aici cele mai recente tehnologii de machine learning şi procesele de automatizare implementate permit angajaţilor să lucreze cot la cot cu peste 200 de roboţi, generând o creştere a productivităţii de 30%. Fabrica încorporează sisteme automate pentru manipularea şi depozitarea componentelor, acestea fiind transportate din depozit spre linia de asamblare cu ajutorul maşinilor autonome. Peste 70% din operaţiunile de producţie au la bază sisteme autodeterminate şi autogestionate, în vreme ce controlul calităţii este 100% automatizat. Fiind o fabrică inteligentă, maşinile „vorbesc” între ele prin intermediul IoT, sistemul devine tot mai bun în a se optimiza singur şi în a face predicţii tot mai precise, iar angajaţii comunică în timp real cu tot acest ecosistem prin interfeţe bidirecţionale. Vorbim despre o infrastructură care colectează informaţii în timp real din aproximativ 22.000 de puncte de generare, adăugându-le la o bază de date ce cuprinde milioane de produse şi componente.

2. Cum a stimulat pandemia digitalizarea în cazul companiei pe care o reprezentaţi?

Planurile noastre legate de implementarea Industry 4.0 au continuat aşa cum era prevăzut, pandemia confirmând faptul că digitalizarea este direcţia corectă spre care ne îndreptăm. În prezent suntem în curs de extindere a capacităţii de producţie a fabricii din Ulmi la 2,2 milioane de maşini de spălat haine pe an. De asemenea, am investit încă 10 milioane de euro în fabrica din Găeşti, concentrându-ne pe creşterea producţiei, în special sporirea gradului de automatizare şi pe îmbunătăţirea controlului calităţii.

3. Cum poate deveni digitalizarea un factor de diferenţiere, un avantaj competitiv, în domeniul în care activaţi?

Din punctul meu de vedere, digitalizarea înseamnă mai mult decât progres bazat pe tehnologie, întrucât implică crearea de valoare adăugată din punct de vedere social şi de mediu. Metodele de producţie smart reduc erorile, ceea ce duce la o creştere a eficienţei producţiei, la rândul său esenţială pentru stimularea competitivităţii industriale. O eficienţă mai mare este asociată cu reducerea emisiilor poluante, plus consum de materiale şi energie per produs mai mici. Transformarea digitală ne permite să dezvoltăm şi să lansăm produse inovatoare şi să ne adaptăm mai bine la cerinţele în schimbare ale consumatorilor, plasând totodată sustenabilitatea în centrul operaţiunilor noastre. Vom continua să oferim clienţilor electrocasnice echipate cu tehnologii de ultimă oră care le uşurează viaţa, precum AquaTech, ExtraSteam, Gătire 3D, Gătire asistată cu abur, Connectivity. Crearea de plusvaloare din punct de vedere social şi de mediu împreună cu abordarea centrată pe consumator s-au dovedit a fi strategia câştigătoare. Suntem extrem de mândri că am fost votaţi de români drept cel mai puternic brand local, timp de doi ani la rând, o recunoaştere nu numai a performanţei noastre în afaceri – ne-am menţinut poziţia de lider pe piaţa de electrocasnice din punctul de vedere al cotei de piaţă, fiind în acelaşi timp şi cel mai cunoscut brand de electrocasnice, dar şi a faptului că brandul Arctic este puternic conectat la societatea românească. La un nivel mai general, introducerea de produse noi pe piaţă are implicaţii sociale mai vaste, cum ar fi o economie mai puternică, democratizarea tehnologiei şi îndeplinirea standardelor de producţie sustenabilă, în linie cu angajamentele de mediu ce vizează reducerea emisiilor de carbon şi eficienţa energetică.

Experienţă: CEO cu o vastă experienţă internaţională, atât la nivel strategic, cât şi operaţional. Lucrează pentru producătorul de electrocasnice Arçelik de peste 30 de ani. A coordonat cu succes activitatea de brand a companiei, ghidând echipe din peste  100 de ţări din Europa, Asia, Orientul Mijlociu şi Africa.

Domeniile pe care se concentrează în prezent: Conducerea celui mai mare producător de electrocasnice din România şi Moldova, Arctic. Compania deţine două dintre cele mai mari fabrici de bunuri de folosinţă îndelungată din Europa continentală – fabrica de maşini de spălat rufe din Ulmi şi cea de frigidere din Găeşti, Arctic fiind, în prezent, şi cel mai mare exportator de electrocasnice din ţară.

4. Care sunt cele mai importante proiecte digitale în care v-aţi implicat şi ce investiţii au fost direcţionate în acestea?

Noua fabrică de la Ulmi, prima unitate de producţie industry 4.0 din România, este cel mai important proiect pe care l-am realizat. Aceasta a fost construită în timp record – 17 luni, în urma unei investiţii de 153 de milioane de euro. Fabrica de la Ulmi are în portofoliu un număr extins de acreditări ca unitate de producţie verde, fiind şi singura din ţară care a primit certificarea LEED Platinum, o recunoaştere a performanţelor în domeniul producţiei sustenabile. Totodată, a fost recunoscută de Forumul Economic Mondial ca fiind una dintre cele mai inovatoare  din lume, parte din reţeaua Advanced 4th Industrial Revolution Lighthouse.

5. Care sunt top 3 obiective pe care vi le-aţi propus prin prisma digitalizării pentru compania pe care o reprezentaţi?

Obiectivul nostru asumat este să transformăm ţara într-un hub de producţie regional. Cred că România are atât infrastructura digitală, cât şi tradiţia universitară sau abilităţile necesare pentru a profita din plin de cea de-a patra revoluţie industrială. Obiectivele mele ca CEO sunt legate de accelerarea digitalizării la toate cele trei niveluri – procese de business, cultură organizaţională şi experienţa clienţilor. Arctic a devenit un pionier în propagarea tehnologiilor Industry 4.0 în România şi sunt hotărât să continui în această direcţie.

6. Care sunt provocările pe care le întâmpinaţi când vine vorba despre transformarea digitală?

Am ales România pentru a construi una dintre cele mai moderne fabrici din Europa, tocmai pentru că avantajele sale competitive depăşesc numeric provocările, inclusiv în ceea ce priveşte digitalizarea. Pe lângă locaţia geostrategică a ţării şi mediul său de afaceri sănătos, forţa de muncă educată reprezintă unul dintre atuurile sale cele mai puternice. După cum spuneam anterior, România este competitivă din punctul de vedere al capitalului uman şi al infrastructurii digitale, ceea ce o face ideală pentru Industry 4.0. Schimbarea rolurilor şi importanţa crescută a tehnologiilor complexe necesită noi competenţe la nivelul forţei de muncă. Poziţii precum experţi în domeniul automatizării, software-ului sau cercetării şi dezvoltării sunt tot mai căutate. Talentul şi abilităţile angajaţilor din România ne permit să gândim şi să implementăm cu uşurinţă programe de dezvoltare care să fie în concordanţă cu aceste realităţi. Un astfel de exemplu este programul TechPro Academy, dezvoltat în colaborare cu Universitatea Koç din Turcia şi implementat atât în Turcia, cât şi în România pentru a îmbunătăţi competenţele inginerilor, specialiştilor şi experţilor seniori care lucrează în producţie şi tehnologie, cu o atenţie deosebită acordată subiectelor Industry 4.0.