NUMELE LUI DORIN BADEA A APĂRUT ÎN PRIM-PLAN LA SFÂRŞITUL LUI 2008, când, după câteva luni petrecute la UniCredit Ţiriac Bank ca director adjunct al trezoreriei, a fost promovat director, înlocuindu-l pe Bogdan Mihoc, care şi-a a dat atunci demisia, imediat după cele două săptămâni de tensiune pe piaţa interbancară explicate de BNR ca fiind un atac speculativ contra leului orchestrat de câteva bănci din România. "Nu a fost un moment uşor pentru noi. Au fost nişte vremuri foarte agitate", comentează acum Badea. "A fost important în acel moment să ţinem o echipă unită, să ne vedem clar obiectivele de business, să ne asigurăm că ceea ce facem este bine, coerent şi în conformitate cu reglementările şi ceea ce se cerea. Am reuşit asta foarte bine." Privind înapoi, spune că îi e greu să dea un verdict asupra tuturor lucrurilor care s-au întâmplat, dar crede că în contextul respectiv "am făcut tot ceea ce se putea face. Lucrurile au mers foarte bine de atunci, iar situaţia de atunci nu a afectat banca, nu a rămas o urmă în ce priveşte poziţia băncii pe piaţa din România".

ROLUL TREZORERIEI ÎN ECUAŢIA ACTIVITĂŢII BĂNCII S-A VĂZUT CU DEOSEBIRE ÎN 2009, primul an de recesiune, când veniturile realizate în trezorerie la UniCredit Ţiriac Bank au crescut cu 50% faţă de 2008, reuşind să compenseze în bună parte scăderea câştigurilor din operaţiunile comerciale. "2009 a fost un an în care am avut rezultate foarte bune, pe fondul condiţiilor din piaţă. A fost un an cu volatilitate, cu dobânzi mari, cu schimbări structurale în sistem şi în ceea ce priveşte direcţiile de business înspre care mergeau băncile. Noi, în momentul respectiv, ne-am descurcat foarte bine şi am avut evaluările corecte." Trezoreria rămâne şi astăzi un element important în orice bancă, afirmă Badea. "E o zicală adevărată că trezoreriile contribuie în general mult la profitul băncii. UniCredit nu e un caz special, iar trezoreria e un contributor important la profitabilitate. Având în vedere faptul că am crescut consistent din punct de vedere al veniturilor - am avut mereu creştere de două cifre ale veniturilor, iar trezoreriile sunt mereu eficiente şi cu bază de costuri mică -, ponderea în profitabilitate este destul de importantă."

ABSOLVENT AL ASE BUCUREŞTI - FACULTATEA FINANŢE, ASIGURĂRI, BĂNCI ŞI BURSE DE VALORI ÎN 2002, deţinător al unei diplome ACI (Asociaţia Pieţelor Financiare din România, organizaţia profesională a dealerilor şi trezorierilor) şi al unui Charter CFA (Chartered Financial Analyst), a urmat un program de internship de câteva luni în trezoreria Citibank România, iar începând din 2001 a fost dealer, apoi timp de patru ani, până în 2008, chief dealer şi director de trading în divizia Global Markets a Bancpost. Din 2002 este membru al ACI, iar din 2011 este preşedintele CFA România, asociaţia profesională a analiştilor financiari certificaţi internaţional.

Din punctul lui de vedere, ceea ce face diferenţa în privinţa rezultatelor unei bănci este atât conştientizarea situaţiilor care dau o evaluare corectă asupra mediului şi a variilor influenţe economice asupra pieţelor, cât şi capacitatea de a anticipa schimbările care au loc pe pieţele financiare - monetară, valutară, a titlurilor de stat, volatilitatea preţurilor, produsele tranzacţionate. "Strategiile pe care le adopţi într-unul sau altul din aceste scenarii sunt extrem de diferite", arată Badea. Astfel, în 2012, o zonă care a devenit "extrem de profitabilă şi de importantă" pentru UniCredit Ţiriac Bank a fost activitatea cu titluri de stat. Când vor fi publicate rezultatele financiare ale băncii "se va vedea faptul că am avut o prezenţă importantă în acea zonă, pentru că suntem şi dealer primar pe piaţa titlurilor de stat, dar şi un jucător important pe piaţa secundară".

Iar aceasta are legătură nu doar cu creşterea sumelor împrumutate de stat, ci şi cu ameliorarea percepţiei investitorilor despre România după potolirea crizei politice, precum şi în condiţiile în care România a reuşit să încheie anul trecut cu creştere economică, iar pentru anul în curs are una dintre cele mai bune prognoze de creştere a PIB din Europa - 1,6%. În noiembrie, decembrie 2012 şi ianuarie 2013, notează Badea, "se poate vedea o mişcare pozitivă consistentă în ce priveşte preţul obligaţiunilor româneşti, care reflectă matematic evoluţia inversă a randamentelor la titluri de stat. De ce s-a întâmplat asta? După alegerile din noiembrie 2012, perspectiva internaţională asupra României a devenit una mai încrezătoare, bazată pe stabilitate. O perioadă electorală într-o ţară înseamnă o perioadă de incertitudini şi o perioadă de frământări. E un efect normal ca după perioada electorală să ai o creştere a încrederii pieţelor în stabilitate".