Antreprenorii români se uită cu speranţă la finanţarea prin mecanismele pieţei de capital, însă trecerea de la companie publică la companie privată sau de la piaţa AeRO la piaţa principală a Bursei de la Bucureşti presupune diferite eforturi, costuri şi transformări. Totuşi, companiile deja listate consideră că sunt mai câştigate atunci când calculează efort versus rezultate. Ce au învăţat ei până acum despre bursă şi ar trebui să ştie şi alţi antreprenori?

Companiile nu se nasc mari, se nasc mici şi au nevoie de finanţare şi de viziblitate pentru a se dezvolta. Dacă vrem să avem companii mari, trebuie să ne asumăm că ajutăm companiile mai mici. (…) Uitându-mă în urmă, cred că am avut în ultimii trei ani spre 70 de companii care au venit spre piaţă şi discutăm de 1-2 cazuri cu situaţii mai dificile”, a spus Radu Hanga, preşedintele BVB, în cadrul conferinţei ZF Piaţa de capital 2023.

În ultimii ani, Bursa de Valori Bucureşti (BVB) s-a remarcat tot mai mult ca o opţiune de finanţare pentru companiile antreprenoriale din piaţa locală, care au venit spre bursă fie printr-un acţiuni, fie prin emisiuni de obligaţiuni. Chiar dacă ritmul în care vin companii noi spre bursă a încetinit în 2023 – pe fondul efectelor IPO-ului Hidroelectrica – interesul antreprenorilor pentru piaţa de capital rămâne unul ridicat.

Însă dincolo de accesul la capital, transformarea unei companii de la statutul de companie privată la cel de companie publică vine cu mai multe avantaje care pot fi inclusiv de natură reputaţională în relaţia cu potenţialii parteneri, potenţialii clienţi sau potenţialii angajaţi.

„Cred că România va beneficia cu adevărat de următoarea etapă dacă sunt companii noi private care văd bursa ca o modalitate de a atrage capital, de a atrage recunoaştere, de a fi văzute drept parteneri de business mai atractivi, angajatori mai atractivi”, crede Pablo Escondrillas, managing director, head of EMEA Power Investment Banking, Citi – care a fost implicat atât în IPO-ul Hidroelectrica, cât şi în alte IPO-uri importante din Europa ultimilor ani.

Un pas accesibil. Pentru a înţelege ce înseamnă utilizarea mecanismelor bursiere pentru dezvoltarea unei companii, unul dintre exemplele din piaţă este Bittnet Group, un grup integrat de servicii IT, care s-a listat iniţial pe piaţa AeRO a Bursei de la Bucureşti în anul 2015, crescând între timp de la o companie cu afaceri de circa 8 mil. lei la un grup cu venituri consolidate de aproape 270 mil. lei în 2022. Totodată, în 2020 s-a remarcat drept primul emitent care a trecut de pe piaţa AeRO pe piaţa reglementată. „Vom termina acest an probabil la peste 320 mil. lei, deci în aceşti ani am atras finanţări totale de 100 de milioane de lei, dar am crescut businessul de 40 de ori. Dincolo de o mulţime de alte mecanisme şi de ajutorul pe care ţi-l dă prestigiul de a fi o companie listată, faptul că ai reflectoarele aţintite asupra ta este un mesaj de încredere pentru toţi partenerii de business, pentru angajaţi, pentru furnizori şi pentru clienţi”, a explicat Cristian Logofătu, cofondator şi board member la Bittnet Group.

Bittnet a fost la momentul listării şi prima companie de IT listată pe Bursa de la Bucureşti. Logofătu îşi aminteşte că în primii ani statutul de emitent a funcţionat uneori chiar ca un diferenţiator în piaţă. „Nu ştiu câţi vă mai aduceţi aminte perioada 2014-2015 în peisajul IT-ului românesc, dar toate numele de companii apăreau în presă însoţite de cuvântul «scandal». Noi eram o companie mică cu ambiţii mari şi echipa noastră de vânzări mergea la clienţi şi încerca să le explice că noi suntem altfel. Dar toate companiile spun că sunt atlfel. Faptul că am devenit o companie listată, transparentă, ne-a ajutat în relaţia cu clienţii, ne-a ajutat să obţinem întâlniri.”

Mai mult, într-o industrie care funcţionează în mod constant cu deficit de specialişti, cum este industria IT, statutul de companie listată a funcţionat şi în atragerea de talente. „Am putut să atragem angajaţi, oameni foarte valoroşi, care au spus că nu vor să mai lucreze unde erau înainte şi că vor să facă parte din proiectul nostru. (...) A avut un impact semnificativ într-o astfel de industrie să ai o unealtă care să îi facă pe oameni să îşi dorească să vină în proiectul tău”.

La întrebarea „cât costă să te listezi pe AeRO?”, reprezentanţii brokerului Investimental estimează între 2.000 şi 3.000 de euro din punctul de vedere al costurilor pieţei. Ca răspuns, Logofătu punctează rapid că „este în esenţă gratis, mai ales raportat la rezultat”.

Un alt jucător din sectorul IT care s-a listat la mai întâi pe piaţa AeRO, în 2021, şi care a trecut în acest an către piaţa principală a BVB este compania de securitate cibernetică SafeTech Innovations. „Costurile de listare nu sunt exorbitante, ceea ce recomand tuturor antreprenorilor este să urmeze calea noastră şi să meargă către Bursa de Valori Bucureşti. Paşii sunt simpli, te transformi din SRL în SA, angajezi consultanţi, atât juridici, cât şi de bursă şi angajezi un broker cu care te poţi lista pe piaţa AeRO. Abia după începe greul”, a declarat Victor Gânsac, cofondator şi CEO al SafeTech Innovations.

O etapă cu responsabilităţi noi. Greul de care vorbeşte Victor Gânsac ţine de modul în care se transformă compania odată ce devine publică şi atrage şi alţi acţionari. Astfel, compania devine responsabilă şi de banii investitorilor şi apare o componentă de comunicare. „Eu cred că trebuie să existe o comunicare corectă cu investitorii, să nu vindem vise care nu pot fi realizate, iar dacă sunt anumite probleme, să comunicăm, să explicăm cauza şi să se înţeleagă.”

Antreprenorul consideră totuşi că listarea a avut efecte majore pentru companie, nu doar prin prisma finanţărilor atrase, cât şi din perspectiva imaginii şi a responsabilităţii. „Este presiunea responsabilităţii faţă de investitori care te motivează ca zi de zi să lucrezi în companie şi să aduci rezultate cât mai bune, pentru că toţi investitorii aşteaptă rezultate din ce în ce mai bune.”

Comunicarea este cu atât mai importantă într-o perioadă marcată de crize suprapuse, volatilitate şi incertitudine pe plan economic, întrucât toate acestea pot afecta capacitatea unui emitent de a respecta planul stabilit şi promisiunile făcute acţionarilor. Dincolo de capacitatea de absorbţie a şocurilor, comunicarea este un element cheie.

„Aş spune că anul acesta ne ducem spre o zonă de normalitate, în sensul în care suntem obligaţi să comunicăm mult mai mult cu investitorii şi aşa trebuie să fie mereu. Suntem obligaţi să comunicăm mult mai clar, mult mai coerent, mai concis, să ne creştem foarte mult nivelul comunicării cu investitorii şi aceasta este normalitatea”, a declarat Ionuţ Bindea, CEO al ROCA Industry, un holding de materiale de construcţii listat pe AeRO în 2022, care se pregăteşte să treacă pe piaţa principală în 2023.

Bindea subliniază ca normalitate această intensificare a comunicării cu investitorii şi crede că o companie care vrea să vină la bursă ar trebui să anticipeze de la început că va avea nevoie de resuse pentru a susţine această comunicare cu investitorii. „Cred că ne-ar fi ajutat să înţelegem din timp cât de mult timp consumă activitatea de relaţionare, partea de relaţie cu investitorii şi partea de raportare, astfel încât să ne fi dimensionat mult mai din timp echipa pentru necesarul pe care îl avem.”

Liviu Zăgan, CEO-ul operatorului agricol Holde Agri Invest, care s-a listat în 2020 pe AeRO şi are în plan să treacă la piaţa principală în 2024, este de părere că ar trebui să existe mai multe informaţii pentru a se înţelege de la început ce presupune o listare, dar şi ce presupune statutul de companie listată. „Ar fi bine de avut o hartă cu ce ai nevoie ca să fii listat, inclusiv partea de compliance şi ce ai de făcut şi poate o mai bună înţelegere a universului de investitori. Investitorii nu sunt toţi la fel, sunt anumite categorii şi fiecare categorie are anumite nevoi, anumite dorinţe, firma trebuie să fie sincronizată cu investitorii pe care îi accesează sau cărora li se adresează. Aici cred că ar mai fi de învăţat din partea tuturor. Cred că ar trebui să împărtăşim poate mai mult informaţia şi să ştim poate cât mai devreme despre ce urmează să se întâmple.”

În 2020, Bittnet Group a devenit prima companie care se transferă de pe piaţa AeRO pe piaţa principală a Bursei de Valori Bucureşti, dând naştere la ceea ce pare a fi o tendinţă cu tot mai mulţi adepţi. Nume precum Safetech sau Arobs s-au transferat deja, iar emitenţi precum Holde Agri Invest şi ROCA Industry se pregătesc pentru acest pas.

Dacă listarea pe AeRO nu este atât de costisitoare sau de dificilă, transferul pe piaţa principală presupune eforturi mai mari din partea unui emitent, întrucât vine cu costuri mai mari, dar şi cu implementarea standardului IFRS în contabilitate.

„Costurile sunt mult mai mari pentru trecerea pe principală. În primul rând, trebuie să ai toată contabilitatea din ultimii trei ani translatată în standardul IFRS, audit pe ultimii trei ani şi aşa mai departe. Într-adevăr, efortul este mult mai mari, dar este foarte important şi acest pas intermediar AeRO. Te ajută foarte mult să te poţi lista pe piaţa principală, e o pepinieră, o etapă de acomodare şi de învăţare în ceea ce înseamnă să fii companie listată”, a explicat Victor Gânsac.

BVB deschide uşi. Cristian Logofătu, cofondator al Bittnet, a povestit cum în cazul companiei sale trecerea pe piaţa principală a deschis uşa pentru intrarea fondurilor de investiţii în acţionariat, fonduri care nu ar fi intrat într-o companie listată pe AeRO. „Anterior lui 2020 nu aveam deloc fonduri de investiţii în acţionariat şi acum cred că avem vreo 12-14, inclusiv din câteva ţări străine. De asemenea, dacă la AGA (Adunarea Generală a Acţionarilor) din ianuarie 2020 aveam vreo 2.300 de acţionari, acum avem vreo 4.600, deci în mod evident avem o evoluţie pe tipul acesta de indicatori.”

La acest moment, atât Holde Agri Invest, cât şi ROCA Industry lucrează la transferul pe piaţa principală a Bursei de Valori Bucureşti, prima care urmează să facă această operaţiune dintre ele fiind holdingul de materiale de construcţii. „Avem o majorare de capital acum, sperăm să o putem începe pe final de octombrie, am anunţat încă de la începutul anului dar am preferat să finalizăm întâi partea de IFRS şi prospectul cu care vom ieşi va fi cu date inclusiv la 30 iunie pe format IFRS şi revizuite de către auditor. Asta ne-a ţinut peste vară, dar sperăm să ieşim până se termină octombrie şi imediat după majorare să trecem pe piaţa principală.”

Cu sau fără trecere pe piaţa principală, odată listate companiile continuă să facă diferite operaţiuni prin care să-şi finanţeze planurile de dezvoltare. Spre exemplu, Holde Agri Invest a derulat câte o majorare de capital în fiecare an, în timp ce Bittnet făcut primul IPO cu obligaţiuni, iar în curând se pregăteşte să listeze individual una dintre diviziile sale.

Aşa cum emitenţii vor să treacă la următorul nivel, Bursa de la Bucureşti se pregăteşte şi ea pentru o nouă etapă după IPO-ul Hidroelectrica. Piaţa locală de capital ar putea fi promovată curând la statutul de piaţă emergentă în indicii MSCI, ceea ce ar trebui să aducă un plus de lichiditate. Dincolo de emitenţi, bursa are nevoie şi de investitori, respectiv de lichiditate.