Contextul economic dificil din această perioadă apasă greu pe umerii companiilor de pe piaţa locală. Soluţia? Ca în orice criză, optimizarea costurilor, de la cele de producţie, la cele operaţionale, de finanţare şi, nu în ultimul rând, la cele de conformare, spun experţii în fiscalitate.

În această perioadă observăm o creştere a activităţii de control, nu doar din partea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, ci şi din partea altor autorităţi, cum ar fi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor sau Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor. (...) În acelaşi timp, constatăm o înclinare mai pronunţată din partea companiilor spre contestarea în justiţie a măsurilor impuse de autorităţile de control. În acest context, sunt binevenite măsurile de digitalizare a instanţelor, demarate în timpul pandemiei şi continuate prin finanţarea asigurată de PNRR”, afirmă Mihnea Galgoţiu-Săraru, partener, Reff & Asociaţii I Deloitte Legal.

Alexandra Smedoiu, partener servicii fiscale în cadrul Deloitte România, a punctat că o sursă importantă de investiţii pentru economia românească este reprezentată de fondurile europene  şi că, în aceste condiţii, atât autorităţile, cât şi sectorul privat trebuie să se mobilizeze pentru a asigura o absorbţie optimă, având în vedere că este vorba de un volum ridicat de finanţare, de care economia României are foarte mare nevoie, la costuri foarte reduse, în contextul creşterii dobânzilor în întreaga lume din cauza inflaţiei. „În plus, aceste fonduri sunt preponderent direcţionate către reforme structurale esenţiale în actualul context economic, precum tranziţia energetică şi digitalizarea şi cercetarea-dezvoltarea.

Deşi unele fonduri PNRR vor fi direcţionate preponderent către sectorul public, care ar urma să deruleze proiecte în aceste zone, cu contractarea mediului privat, accentul în perioada următoare se pune pe stimularea mediului privat, în special a întreprinderilor mici şi mijlocii pentru implicarea în astfel de activităţi”, spune ea. Raluca Bontaş, partener gobal employer services în cadrul Deloitte România a vorbit despre gestionarea forţei de muncă, despre care spune că reprezintă o provocare permanentă pentru angajatori, atât prin prisma costurilor, cât şi din perspectiva atragerii şi reţinerii angajaţilor. „În aceste condiţii, ambele categorii caută soluţii de eficientizare, inclusiv prin organizarea forţei de muncă sub forma unui ecosistem, format din colaboratori interni şi externi, lucrători din gig economy, platforme digitale de lucru etc. Însă cei care apelează la astfel de soluţii trebuie să ţină cont de faptul că aceste zone nu sunt încă reglementate corespunzător şi, chiar dacă la nivelul Uniunii Europene există o preocupare în această direcţie, până la atingerea unei clarităţi cu privire la ce şi cum va fi reglementat, trebuie să cântărească cu multă atenţie modalitatea de cuplare la un astfel de ecosistem, pentru a se asigura că soluţia urmată nu atrage riscuri fiscale în eventualitatea unor controale”,  a punctat ea.

O altă provocare este legată de inflaţia care erodează veniturile angajaţilor şi, implicit, creşte presiunea pe angajatori să găsească soluţii pentru această situaţie. „În acest context, măsurile anunţate, asumate prin PNRR, de retragere a facilităţilor fiscale pentru angajaţii din IT, construcţii, agricultură şi industria alimentară ar trebui gândite etapizat, cu revenirea în trepte la cota unică de impozitare generală , astfel încât cei care beneficiază în prezent de scutire de la plata impozitului pe venit să asimileze mai uşor eliminarea facilităţilor”, crede Raluca Bontaş.

O altă schimbare cu impact pentru companiile din România ar fi adoptarea de către Comisia Europeană a directivei pentru implementarea pilonului II din reforma fiscală internaţională coordonată de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), referitor la impozitul minim pe profit la nivel global de 15%. Proiectul a fost publicat la finalul anului trecut, dar termenul pentru a intra în vigoare a fost amânat până în 2024, după cum a explicat Dan Bădin, partener servicii fiscale în cadrul Deloitte România.

Luca Niculescu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe şi coordonator naţional pentru procesul de aderare a României la OCDE, afirmă că România este în ultima fază de redactare a memorandumului iniţial necesar pentru a începe procesul de evaluare necesar României pentru aderarea la OCDE). „Suntem în ultima fază de redactare a memorandumului iniţial, un document de câteva sute de pagini care este o autoevaluare a modului în care legislaţia, politicile şi practicile din România se aliniază instrumentelor juridice ale OCDE. Vorbim despre 26 de domenii şi 234 de instrumente juridice, un efort transformaţional serios şi de durată. Sper să-l depunem foarte curând. După aceea vor veni o serie de chestionare, vor veni comisii de evaluare. Vom fi evaluaţi cu privire la modul în care aplicăm standardele OCDE, iar după ce fiecare comitet va da undă verde, atunci vom adera. Conform experienţelor trecute, ţărilor europene le-a fost ceva mai uşor să adere la OCDE, au aderat în 3-4 ani, pe când ţărilor non-europene le-a luat ceva mai mult”, a declarat Luca Niculescu în cadrul conferinţei anuale a Deloitte Tax and Legal.  În plus, el crede că românii vor trăi mai bine după aderarea la OCDE, vor veni mai multe investiţii, vom fi mai bine clasaţi în ratingul de ţară, vom avea o administraţie mai bună, mai transparentă mai competentă. „Am vorbit cu mulţi colegi din ţările care au aderat înainte şi mi-au spus că, într-adevăr, aşa s-a întâmplat. Nu văd de ce în România s-ar întâmpla altfel odată ce intră. Este nevoie în continuare de sprijinul întregii societăţi, a mediului de afaceri”, a concluzionat Luca Niculescu.

Csaba Bálint, membru al Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României, este de părere că revenirea economică de la nivel global după pandemie a fost foarte rapidă, iar PIB-ul din majoritatea ţărilor pe care el le-a analizat a depăşit deja nivelul prepandemic. Despre România, el spune că se aşteaptă la o creştere de 1,5% - 2% a PIB-ului în anul viitor, cu menţiunea că BNR nu face prognoze cu privire la evoluţia PIB-ului, iar aceste procente de creştere sunt opinia sa personală. „Banca Naţionala a României nu publică prognoze cu privire la PIB, dar ca o opinie personală pot să spun că aşteptările pieţei sunt în jurul nivelului de 1,5% - 2% . Cred că este o prognoză plauzibilă pentru anul viitor.  În 2024 am putea să avem o reaccelerare uşoară a economiei. Avem nevoie de creşteri sub potenţial pentru că altfel ar fi extrem de dificil să creştem lupta împotriva inflaţiei”, a spus el în cadrul conferinţei anuale a Deloitte.

În aceea ce priveşte inflaţia, având în vedere că vom avea o creştere economică sub potenţial, o cerere mai slabă, avem dobânzi mai ridicate, el speră că şocul din sectorul energetic se va disipa, vom avea dobânzi mai atractive la depozite, ceea ce va ajuta să vedem o plafonare a inflaţiei la sfârşitul anului acesta şi anului viitor. „Acesta este cazul României. În acest context, ne aşteptăm la o rată a inflaţiei de o singură cifră la 7% şi în 2024  am putea să spunem că va fi anul în care nivelul inflaţiei este apropiat ţintei”, a completat Csaba Bálint. Deja vedem o încetinire semnificativă a economiei, iar în România se schimbă peisajul deja, crede el. „Se schimbă peisajul, mediul extern va fi mai puţin favorabil. Cererea internă va slăbi, avem erodarea puterii de cumpărare, avem dobânzi mai ridicate, mai atractive în cazul depozitelor. În lunile de iarnă, sentimentul consumatorului s-ar putea să fie diferit, consumatorii vor fi mai puţin îndreptaţi sub consum”, a concluzionat Csaba Bálint. 

„În această perioadă observăm o creştere a activităţii de control. În acelaşi timp, constatăm o înclinare mai pronunţată din partea companiilor spre contestarea în justiţie a măsurilor impuse de autorităţile de control.”

Mihnea Galgoţiu-Săraru, partener, Reff & Asociaţii  I Deloitte Legal

„Deşi unele fonduri PNRR vor fi direcţionate preponderent către sectorul public, care ar urma să deruleze proiecte în aceste zone, cu contractarea mediului privat, accentul în perioada următoare se pune pe stimularea mediului privat, în special a întreprinderilor mici şi mijlocii pentru implicarea în astfel de activităţi.”

Alexandra Smedoiu, partener servicii fiscale, Deloitte România

„Se schimbă peisajul, deşi în prima parte a anului am avut o performanţă bună. Se schimbă peisajul, mediul extern va fi mai puţin favorabil. Cererea internă va slăbi, avem erodarea puterii de cumpărare, avem dobânzi mai ridicate, mai atractive în cazul depozitelor.”

Csaba Bálint, membru al Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României

„Gestionarea forţei de muncă reprezintă o provocare permanentă pentru angajatori, atât prin prisma costurilor, cât şi din perspectiva atragerii şi reţinerii angajaţilor.”

Raluca Bontaş, partener gobal employer services, Deloitte România