Divorţul dintre Uniunea Europeană şi Regatul Unit şi pandemia de coronavirus au remodelat atât de mult mediul financiar al continentului încât titlul de cea mai mare bursă europeană pare să se schimbe de la o lună la alta între Londra şi Paris. Care sunt însă principalele asemănări şi deosebiri dintre cele două pieţe şi unde intră Amsterdamul în această conversaţie? 

Deşi piaţa de capital din Paris, cu ale sale companii de lux, valorează acum mai mult decât Bursa de valori din Londra (LSE), popularitatea capitalei britanice în rândul investitorilor reuşeşte să fie surprinsă printr-o lungă serie de indicatori.

Prin comparaţie cu Franţa, Regatul Unit a înregistrat exituri mai accentuate ale fondurilor de investiţii din 2020 încoace, însă companiile britanice au reuşit să strângă mai mulţi bani prin ofertele publice iniţiale (IPO-uri) din Londra, iar pieţele britanice înregistrează zilnic volume mai mari de acţiuni.

Capitalizarea totală a companiilor incluse în benchmarkul francez CAC All Shares este de aproape 3.000 de miliarde de euro, ceea ce a făcut din Paris cea mai mare piaţă de capital din Europa, mulţumită în mare parte unor blue chip-uri – companii de top –  precum LVMH (Louis Vuitton, Moët, Hennessy), L’Oreal, Dior şi Airbus.

De la începutul anului până la finele lunii noiembrie, fondurile cu expunere pe acţiuni britanice au raportat exituri de 23 de miliarde de euro, conform companiei de servicii financiare Refinitiv Lipper, de la 18 miliarde de euro anul trecut şi 14,6 miliarde în 2016, când britanicii au votat să părăsească Uniunea Europeană. Exiturile anuale ale fondurilor franceze sunt mult mai mici, la 2 miliarde de euro în 2022.

Totuşi, Londra rămâne o destinaţie mult mai importantă în ceea ce priveşte volumele de oferte publice, chiar şi în contextul în care numărul de IPO-uri a coborât anul acesta cu 80% în Europa şi chiar cu 90% în Statele Unite faţă de 2021.

După ce, în 2021, LSE a avut în cel mai bun an privind numărul de listări din 2007 încoace, anul acesta piaţa londoneză numără 41 de oferte care au strâns în total 1,18 miliarde de euro, mai mult decât dublu prin comparaţie cu piaţa franceză. Aici, companiile au obţinut 474 de milioane de euro din 11 IPO-uri.

De la începutul anului până la finele lunii noiembrie, fondurile cu expunere pe acţiuni britanice au raportat exituri de 23 de miliarde de euro, conform companiei de servicii financiare Refinitiv Lipper, de la 18 miliarde de euro anul trecut şi 14,6 miliarde în 2016, când britanicii au votat să părăsească Uniunea Europeană. Exiturile anuale ale fondurilor franceze sunt mult mai mici, la 2 miliarde de euro în 2022.

Amsterdam – cel mai mare centru european în ceea ce priveşte media valorii tranzacţiilor efectuate zilnic – numără doar două IPO-uri în 2022, care totalizează 411 milioane de euro, conform Euronext.

Pe de altă parte, free floatul (acţiuni disponibile la liber la tranzacţionare şi care nu sunt în portofoliile unor acţionari semnificativi) marilor companii din Paris este de circa 70%, iar free floatul companiilor medii este de aproximativ 50%. Nivelul este cu mult sub cel din Londra, unde free float-ul companiilor incluse în indicele FTSE All-Share ajunge, în medie, la 90%, arată datele Refinitiv, citate de agenţia de ştiri Reuters.

Cei mai mari acţionari de pe piaţa pariziană sunt familia Arnault, care deţine jumătate din LVMH – cea mai mare companie europeană în funcţie de capitalizare –, familia Hermes (din spatele casei de modă cu acelaşi nume) şi guvernul francez. Prin comparaţie, clasamentul londonez este condus de BlackRock, cel mai mare administrator de bani din lume, care ajungea la începutul anului la active de 10.000 de miliarde de dolari.

Analizând activitatea din piaţă, media valorii tranzacţiilor efectuate zilnic în Amsterdam era de pese 10 miliarde de euro în octombrie, capitala olandeză fiind imediat urmată de Londra, cu 9,4 miliarde de euro – cât bursele din Paris şi Frankfurt la un loc.

Unii analişti argumentează că societăţile din indicele FTSE All-Share se tranzacţionează la discount prin comparaţie cu alte acţiuni la nivel mondial, având în vedere că, de la referendumul pentru Brexit din 2016, evaluările acţiunilor britanice – calculate prin indicatorul PER (price/earnings ratio) – au scăzut cu 35% faţă de companiile din indicele global MSCI World.

Totuşi, la capitolul dividende, aspect tot mai urmărit de către investitori în contextul agitat de anul acesta, Londra câştigă detaşat datorită companiilor energetice. În T3/2022, firmele din Regatul Unit au distribuit 28,7 miliarde de dolari, de şapte ori peste suma plătită în Franţa.

De asemenea, FTSE All-Share a oferit creşteri mai bune anul acesta. Randamentele anualizate ale indicelui sunt de 2%, faţă de circa minus 6% pentru CAC All Shares, conform Reuters.

*De notat că lira sterlină a scăzut cu 11% anul acesta prin raport cu dolarul american, iar euro a pierdut 9%.