Pentru Romania, IIF prevede o crestere economica reala zero in 2010, ca efect al restrictiilor bugetare si al cererii interne scazute. Deficitul bugetar general ar urma sa scada de la 8,3% la 7,3% din PIB, insa IIF a calculat un impuls fiscal negativ de -2% din PIB, reflectand politica fiscala restrictiva de ansamblu a guvernului, cu efect in deficitul structural, independent de variatiile ciclului economic si de alte elemente care nu tin de actiunile guvernului (pentru comparatie, si Polonia ar urma sa-si reduca deficitul bugetar general tot cam cat Romania, de la 7,2% la 6,3%, insa impulsul fiscal calculat de IIF este pozitiv, de 0,5% din PIB).

Celelalte prognoze ale IIF pentru Romania vizeaza o inflatie anuala de 4%, fata de 4,8% la sfarsitul anului trecut, o adancire a deficitului de cont curent de la 3,9% la 4,8% din PIB, precum si o crestere a volumului exporturilor cu 8,8%, raportat la o crestere a importurilor cu 3,7%. Datoria publica este asteptata sa creasca de la 29,9% in 2009 la 36% din PIB.

IIF noteaza ca in primul trimestru, scaderea PIB in Romania a fost printre cele mai accentuate din regiune, din cauza cererii slabe de export si a reducerii cheltuielilor publice. Cererea interna a scazut cu 3,9%, cel mai mult din regiune dupa Bulgaria (-7%).

Desi moderata de recesiune, inflatia a ramas peste tinta in Romania (4,2% in martie, 4,3% in aprilie), "ca rezultat al rigiditatilor persistente pe pietele de bunuri si servicii". La sfarsitul anului, inflatia ar urma sa se situeze putin peste tinta BNR de 3,5%, ceea ce inseamna ca banca centrala ar avea spatiu de manevra pentru o reducere a dobanzii cu inca 0,5% pe parcursul anului.

In privinta deficitului de cont curent, IIF considera ca aportul mai mic de bani de la lucratorii romani din strainatate a contribuit, in primul trimestru, la mentinerea deficitului aproape de acelasi nivel de acum un an, respectiv 3,9% din PIB. Pe ansamblul regiunii, cele mai spectaculoase ameliorari le-au cunoscut Bulgaria, unde deficitul de cont curent s-a redus la jumatate fata de acum un an, si Cehia, care a terminat trimestrul cu un excedent de 3%.

Pe baza datelor disponibile, IIF apreciaza ca Rusia si Romania sunt singurele tari din regiune unde influxurile de capital pe termen scurt s-au reluat in primele luni ale anului, datorita dobanzilor inca ridicate si aprecierii monedelor nationale.

PROGNOZE PENTRU 2010

Raportul IIF anticipeaza urmatoarele evolutii pentru tarile din zona ("Europa emergenta" desemneaza in analiza IIF Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, Romania, Rusia, Turcia si Ucraina):

- cererea de export ar trebui sa sustina redresarea economica a acestor tari, insa cererea interna va stagna, mentinand inflatia scazuta, dar si deficitele de cont curent. Ca regula generala, concluzia raportului e ca in 2010, sansele cele mai mari de redresare le au tarile unde majorarea exporturilor se va asocia cu stimularea cererii interne, respectiv in Turcia, Rusia, Polonia si Cehia

- fluxurile de capital strain vor spori, in special datorita imprumuturilor contractate de state si investitiilor straine, dar vor ramane sub nivelul celor din perioada 2006-2008

- deficitele bugetare se vor restrange, insa baza lor structurala se va schimba prea putin, fiindca guvernele sunt reticente sa puna in aplicare taieri de cheltuieli publice care le-ar afecta sustinerea politica

- inflatia scazuta, sustinuta de o apreciere a monedelor locale in conditiile unor fluxuri mai mari de capital strain, va permite in continuare bancilor centrale sa mentina dobanzile la un nivel scazut, cu exceptia Turciei. Ungaria si Romania raman insa singurele tari care mai au marja de scadere in continuare a dobanzilor

- gradul de indatorare ramane redus, asa incat nu sunt motive de ingrijorare privind solvabilitatea acestor tari, cu exceptia Ucrainei "si potential a Ungariei".

ADIO ZONA EURO

Pentru tarile din Europa emergenta, adoptarea euro se va amana cel mai probabil pana la sfarsitul deceniului actual, "poate cu exceptia Bulgariei", si va avea loc numai daca efectele crizei din Grecia vor fi limitate si daca suportul politic pentru reforma nu se va eroda, apreciaza IIF. Romania ar avea nevoie de masuri si mai dure decat cele avute in vedere pana acum pentru a se putea incadra in planul de aderare la zona euro in 2014.

Numai in Bulgaria pare posibila o mentinere a deficitului bugetar sub 3% din PIB, ceea ce ar permite adoptarea euro, in teorie, in 2014. In restul regiunii, adoptarea euro este putin probabila inainte de 2016, atata vreme cat nevoile sporite de finantare a sistemului de pensii, din cauza imbatranirii populatiei, nu vor fi contracarate cu reforme profunde ale sistemului de asistenta sociala.

Efectele crizei grecesti "ar trebui sa fie limitate" pe ansamblul regiunii, atata vreme cat statele reusesc sa reduca deficitele in mod durabil si sa progreseze in privinta reformelor fiscale. Cresterea economica s-a reluat deja in zona, in special gratie cererii de export mai mari, asa incat acum problema pe termen mediu va fi remedierea deficitelor structurale, adica reformarea profunda a sistemelor de pensii si asigurari sociale. Aceasta nu se poate face insa fara un suport politic solid, care in prezent lipseste, noteaza IIF.

Raportul IIF a fost publicat in pregatirea reuniunii anuale comune a BERD si a IIF, care se desfasoara astazi la Zagreb.

Institutul International de Finante, infiintat in 1983, este principala asociatie internationala a institutiilor financiare, cu aproape 400 de membri din peste 70 de tari.