"A FOST O OBSESIE VECHE DE-A MEA, DE CÂND AM PUS BAZELE FIRMEI. AM VĂZUT FIRME AUSTRIECE LISTATE LA BURSĂ ŞI AM SPUS CĂ ACOLO TREBUIE SĂ AJUNGEM", argumentează Marcel Bărbuţ tentativa de listare a AdePlast la bursă. Pe lângă asta, are nevoie de capital pentru investiţii, iar cuvântul pe care antreprenorul pune accentul în interviu este „investiţii„. „Niciodată AdePlast nu a cerut o amânare la plată la vreun furnizor, la stat sau la bancă. Suntem ca un ceas elveţian şi avem un renume„, spune antreprenorul.

El respinge informaţiile vehiculate, cum că banii pe care ar fi urmat să-i adune listarea AdePlast ar fi avut drept destinaţie plata creditelor. Banii investitorilor de la bursă erau necesari pentru construirea unei noi fabrici de vată bazaltică, pentru că în România nu se produce aşa ceva, consumul fiind acoperit de importuri. Iar Bărbuţ mizează pe o explozie a consumului de vată bazaltică, pentru că Uniunea Europeană are reglementări clare în privinţa termoizolaţiilor şi folosirii respectivului material, care va trebui respectate la un moment dat. Proiectul celei de-a zecea fabrici pe care vrea s-o ridice este finalizat. Patru dintre cele nouă fabrici care funcţionează pe trei platforme diferite - la Oradea, Ploieşti şi Roman - au fost deschise anul acesta.

În cadrul ofertei, AdePlast a scos la vânzare 16,5 milioane de acţiuni, reprezentând o treime din capitalul social, propunându-şi să atragă între 58 şi 67 de milioane de lei (13-15 mililoane de euro). Subscrierile nu au atins pragul de 70% din numărul total de acţiuni necesar pentru închiderea tranzacţiei. Micii investitori au subscris în proporţie de 104% la tranşa alocată, de 15% din acţiuni, dar interesul investitorilor instituţionali a fost redus: subscrierile au fost mai mici de 7 milioane de euro, minimul necesar pentru închiderea cu succes a ofertei.

Marii investitori au fost rezervaţi în privinţa prognozelor de creştere pe care compania le-a făcut pentru următorii ani, atât pentru businessul propriu, cât şi pentru evoluţia pieţei de construcţii în ansamblu. O altă cauză a fost gradul ridicat de îndatorare; în plus, unii investitori s-au temut că banii din ofertă nu vor merge pentru a finanţa deschiderea unei fabrici de vată bazaltică, ci vor fi folosiţi pentru a rambursa creditele la bănci, bazându-se pe faptul că listarea la bursă a fost una din cele două condiţii pentru intrarea în vigoare a nouă acte adiţionale la contracte de împrumut încheiate de companie cu UniCredit Ţiriac Bank, valoarea creditelor totalizând

37,5 milioane de euro. Aici, în zona dintre abordarea antreprenorială a lui Marcel Bărbuţ şi prudenţa cu care investitorii au privit afacerea AdePlast, este deficitul de comunicare despre care vorbeam mai sus. Marcel Bărbuţ este un antreprenor obişnuit să îşi ţină afacerea din scurt. El afirmă că firma de brokeraj SSIF Broker „le-a spus oamenilor să nu cumpere acţiuni, în condiţiile în care ei din asta trăiesc, din vânzarea de acţiuni. SSIF nu s-a uitat la nicio informaţie referitoare la scrisorile de garanţie, de confort„. Dar, completează antreprenorul, firma de brokeraj este în portofoliul SIF Muntenia, care deţine trei companii concurente cu AdePlast.