Aproape două treimi dintre firmele mici şi mijlocii din România acceptă plăţile digitale, iar 48% dintre cei care nu acceptă plata cu cardul spun că au de gând să implementeze soluţii de acceptare a plăţilor electronice în viitor. Trecerea din offline în online nu va mai fi doar „trendy”, ci esenţială în afacerile viitorului, chiar şi în România.

Ultimii ani şi pandemia au arătat importanţa procesului de digitalizare, iar IMM-urile de pe piaţa locală se aliniază şi ele acestui trend. Astfel, aproape două treimi (64%) dintre firmele mici şi mijlocii din România spun că acceptă plata cu cardul, arată rezultatele unui sondaj privind digitalizarea afacerilor, derulat de Visa în parteneriat cu Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

„Digitalizarea este o actualitate, nu cred că suntem chiar pe ultimul loc în indicele DESI în mod real, cred că nu am prea avut grijă de aceşti indici europeni, globali şi cred că ar trebui să ne concentrăm mai mult pe ei şi să le oferim importanţa pe care o au pentru că pe baza acestor indici vin foarte multe consecinţe. Există consecinţe investiţionale, de alocări de fonduri europene, de rating de ţară şi aşa mai departe. Toate aceste consecinţe vin ca urmare a grijii pe care noi o alocăm pentru aceşti indici europeni sau globali”, a spus Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR, în cadrul evenimentului „Digitalizarea – motorul afacerii pentru IMM-uri”.

Rapiditatea, siguranţa şi accesul imediat la bani sunt principalele avantaje subliniate de IMM-urile care au implementat plăţile electronice. În plus, 48% dintre firmele care nu acceptă încă plata cu cardul plănuiesc să implementeze o astfel de soluţie în viitor.

„În ceea ce priveşte angajaţii, există o deschidere, nu privesc digitalizarea ca pe o ameninţare. Percepţia mea era că poate angajaţii sunt mai distanţi în ceea ce înseamnă mijloacele digitale, transformarea digitală. Nu este aşa, ei au deschidere pentru digitalizare, nu o privesc ca pe o ameninţare, doar unu din 10 angajaţi priveşte procesul de digitalizare ca fiind ceva de neînţeles”, completează Jianu. Preşedintele Consiliului Naţional al IMM-urilor este de părere că politicile publice trebuie să aibă pe frontispiciul lor transformarea digitală a economiei, a ţării, cetăţenilor. „Cred că trebuie să avem curaj, să avem nişte obiective foarte îndrăzneţe şi clare şi încet-încet să ne aliniem. Eu am văzut lucruri bune şi curajoase în această analiză”, a concluzionat el.  

Elena Ungureanu, country manager al Visa în România, a punctat că antreprenorii de pe piaţa locală au făcut progrese notabile în ceea ce priveşte digitalizarea businessurilor lor, însă mai există decalaje care ar trebui recuperate. „Trebuie să vedem cum mergem înainte pentru a accelera gradul de digitalizare a IMM-urilor. Suntem pe un loc codaş în indexul DESI, s-au făcut destul de multe progrese în ultima perioadă, în ultimii doi ani s-au făcut progrese notabile, dar tot mai avem decalaje între mediul rural şi urban, oraşele mici şi oraşele mari, IMM-uri şi companiile mari. Am făcut progrese aşadar, însă mai avem mult până când reuşim să avem o abordare uniformizată la nivelul ţării”, a spus ea în cadrul în aceluiaşi eveniment. Scopul Visa a fost acela de a facilita răspândirea plăţilor electronice, spune ea, însă organizaţia s-a concentrat nu numai pe dezvoltarea infrastructurii de plăţi electronice, ci şi pe educaţie în ceea ce priveşte digitalizarea. „Cred că ne referim la digitalizare nu numai ca la un subiect la modă, ci ca la o necesitate care ne ajută să progresăm şi să supravieţuim, dacă este să vorbim despre IMM-uri. Este necesară o mai bună colaborare între autorităţi şi mediul privat, sunt necesare stimulente, ceva pentru cei care depun eforturi să-şi schimbe mentalitatea, să-şi schimbe fluxurile, să-şi îmbunătăţească modul în care abordează acest proces de digitalizare”, afirmă Elena Ungureanu.

Aproape 70% dintre companiile care au participat la sondajul Visa şi CNIPMMR spun că digitalizarea afacerii este un aspect important sau foarte important pentru ele, astfel că iniţiativele care sprijină digitalizarea sunt necesare în acest moment.

Reprezentând mediul privat, Radu Savopol, cofondator al lanţului de cafenele 5 to go, a subliniat şi el importanţa digitalizării pentru companiile mici şi mijlocii. „Am pornit de la un business în care pentru circa doi ani toate produsele costau 5 lei, deci aveam o medie de bon foarte mică.

Din prima zi de când am pornit afacerea am avut posibilitatea plăţii cu cardul. Am ajuns la o pondere de 35% - 36% plata cu cardul şi acest lucru ne ajută foarte mult, mai ales în zonele aglomerate, urbane. Francizarea vine la pachet cu digitalizarea, cu plăţile electronice. Susţinem digitalizarea, este clar că este viitorul. În Bucureşti şi oraşele mari, ponderea plăţilor cu cardul este spre 40% , dar în mediul rural este de 20% - 25%. (...) Au fost probleme la angajaţi pentru că dispare bacşişul la plata cu cardul, de aici apare reticenţa. Tipsul digital ar fi ultima barieră”, a spus antreprenorul în cadrul conferinţei.

Din partea autorităţilor responsabile cu digitalizarea, Sebastian Burduja, ministrul cercetării, inovării şi digitalizării, susţine că statul şi mediul privat trebuie să lucreze împreună pentru a creşte gradul de digitalizare şi pentru a susţine astfel creşterea şi competitivitatea companiilor. „Singur, ministerul nu poate face nimic, împreună putem să facem totul. Cred că lucrurile pornesc de la a promova cu toţii mesajul că ori ne digitalizăm, ori murim pe piaţa liberă. Fără digitalizare nu mai eşti competitiv, în orice piaţă liberă nu ai cum să rezişti ca business dacă nu adopţi instrumente moderne, dacă nu-ţi formezi angajaţii cu competenţe digitale, dacă nu ai un website cu care să te promovezi. Nu este neapărat o barieră tehnică în calea digitalizării, ci una de mentalitate în cazul businessurilor mici. La un moment dat sau altul, prin competiţie, businessurile care se digitalizează merg înainte, iar cele care nu, se pierd încet-încet şi mor”, a declarat Burduja.

George Tuţă, deputat, chestor al Camerei Deputaţilor, susţine şi el aceeaşi idee principală: statul şi privatul trebuie să colaboreze, să lucreze împreună pentru a găsi soluţii. „Digitalizare avem, dar cred că s-a pornit greşit în anumite zone. Cred că trebuie să ne uităm în legislaţie care sunt lucrurile care blochează. Statisticile spun că inovarea este aproape inexistentă, fie că vorbim despre stat, fie că vorbim despre privat, creditarea extrabancară este aproape nesemnificativă. (...) Statul ar trebui să înceapă să aibă încredere în mediul privat şi împreună să încerce să găsească o soluţie”, spune el. Măsurile ce trebuie luate pentru a creşte gradul de digitalizare trebuie gândite în aşa fel încât să producă rezultate concrete în viitor, să reuşească să-i atragă şi pe cei reticenţi la schimbare, crede Tuţă.

„Astăzi trebuie să ne propunem să luăm nişte măsuri pentru ca mâine să fim mai buni decât astăzi. Dacă facem lucrul acesta, într-un cuvânt, înseamnă transformare, nu neapărat schimbare. Trebuie să găsim zonele care funcţionează, să le transformăm pe acelea şi să îi atragem şi pe restul. Altfel nu vom reuşi, va fi o rezistenţă. Trebuie să îi respectăm pe acei oameni care se opun şi să încercăm să-i atragem”, a concluzionat el.

Încă în urmă la plăţile cu cardul

• Sondajul realizat de Visa şi CNIPMMR arată că mai mult de o treime dintre IMM-urile respondente (35%) îşi vând produsele fizic şi online sau exclusiv online. Totuşi, în majoritatea cazurilor (73%), procentul vânzărilor online în totalul afacerilor este de sub 20%, ceea ce arată că este loc în continuare pentru dezvoltarea acestui segment de piaţă.

• Conform sondajului citat, 72% dintre respondenţii care au spus că nu aleg plata cu cardul au dat drept motiv faptul că nu au posibilitatea să plătească astfel peste tot, că nu există suficiente terminale. Al doilea motiv este că este comod, iar al treilea este că nu ştiu exact cât au plătit cu cardul, nu ştiu câte fonduri mai au disponibile pe card.

• În ceea ce priveşte plata cu cardul business, principalele avantaje evidenţiate de respondenţi sunt simplitatea şi comoditatea (80%), evidenţa mai strictă a cheltuielilor (41%) şi siguranţa (35%). Peste jumătate dintre IMM-urile chestionate au declarat că plătesc cu cardul de cel puţin trei – patru ori pe lună. Cheltuielile cu achiziţia de combustibil, călătoriile de afaceri sau taxele se numără printre plăţile efectuate cel mai des cu cardul.

„Digitalizarea este o actualitate. Cred că trebuie să avem curaj, să avem nişte obiective foarte îndrăzneţe şi clare şi încet-încet să ne aliniem.”

Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al IMM-urilor

 „Cred că ne referim la digitalizare nu numai ca la un subiect la modă, ci ca la o necesitate care ne ajută să progresăm şi să supravieţuim, dacă este să vorbim despre IMM-uri. Este necesară o mai bună colaborare între autorităţi şi mediul privat, sunt necesare stimulente, ceva pentru cei care depun eforturi să-şi schimbe mentalitatea.”

Elena Ungureanu, Visa Country Manager, România

„Cred că lucrurile pornesc de la a promova cu toţii mesajul că ori ne digitalizăm, ori murim pe piaţa liberă. Fără digitalizare nu mai eşti competitiv, în orice piaţă liberă nu ai cum să rezişti ca business dacă nu adopţi instrumente moderne, dacă

nu-ţi formezi angajaţii cu competenţe digitale, dacă nu ai un website cu care să te promovezi.”

Sebastian Burduja, ministrul cercetării, inovării şi digitalizării

„Astăzi trebuie să ne propunem să luăm nişte măsuri pentru ca mâine să fim mai buni decât astăzi. Dacă facem lucrul acesta, într-un cuvânt, înseamnă transformare, nu neapărat schimbare. Trebuie să găsim zonele care funcţionează, să le transformăm pe acelea şi să îi atragem şi pe restul.”

George Tuţă, deputat, chestor al Camerei Deputaţilor

„Susţinem digitalizarea, este clar că este viitorul. În Bucureşti şi oraşele mari, ponderea plăţilor cu cardul este spre 40% , dar în mediul rural este de 20% - 25%. (...) Au fost probleme la angajaţi pentru că dispare bacşişul la plata cu cardul, de aici apare reticenţa. Tipsul digital ar fi ultima barieră.”

Radu Savopol, cofondator 5 to go