PREMIERUL VICTOR PONTA A RELUAT IDEEA EX-MINISTRULUI RELU FENECHIU DE A INTRODUCE O TAXĂ PE PREŢUL BENZINEI ŞI AL MOTORINEI, SPRE A FACE ROST DE BANI PENTRU INFRASTRUCTURA RUTIERĂ. Calculul tuturor accizelor se va schimba la anul, în aşa fel încât cursul de schimb luat ca reper să nu mai fie cel de la 1 octombrie.

În acelaşi timp, ar urma să se mărească baza de impunere, astfel încât firmele şi particularii să plătească impozit pe parcări şi pe piscine şi probabil vor fi eliminate şi o serie de exceptări din codul fiscal, singura certitudine în acest moment fiind, conform ministrului Liviu Voinea, că „nu vom impozita nici nevasta, nici amanta„.

Cea mai şocantă ipoteză luată în discuţie în USL a fost majorarea cotei unice de impozitare de la 16% la 22%, în paralel cu o reducere a TVA de la 24% la 22%. Ipoteza a fost deocamdată respinsă cu succes de PNL, dar îşi va păstra în perioada următoare funcţia clară de sperietoare pentru opinia publică, astfel încât orice alte măsuri de majorare a fiscalităţii să pară de acum benigne. Ideea nu e nouă şi nu e specifică gândirii USL: în 2010, în plină recesiune, FMI a propus majorarea cotei unice la 20%, însă guvernul Boc a preferat tăierea salariilor şi a pensiilor, iar anul trecut, acelaşi FMI s-a opus atât reducerii CAS, cât şi planului USL de reintroducere a impozitului progresiv cu cote de 8-10-16%.

REAPARIŢIA IDEII DE MAJORARE A COTEI UNICE ACUM, când economia nu mai e în recesiune (toate prognozele actuale vorbesc de o creştere de peste 2% anul acesta şi în 2014), a venit însă ca o surpriză totală în raport cu certitudinea că, după ce din 2009 până în 2011 am avut una dintre cele mai drastice ajustări fiscale din Europa, de la un deficit structural de cca 8% din PIB la cca 3%, România a cam terminat cu austeritatea şi a venit în sfârşit momentul să reducă taxele ca să stimuleze economia. Vlad Muscalu, economist-şef al ING Bank România, a catalogat-o drept a doua cea mai importantă ştire a anului, după includerea României în indicele JP Morgan al pieţelor emergente, tocmai din cauza factorului surpriză.

„Atât politicienii, cât şi FMI au prezentat România ca pe o poveste de succes în privinţa ajustării fiscale„, arată Muscalu; după tăierea TVA la pâine ar fi urmat în 2014 o nouă tăiere de TVA la carne şi o scădere a CAS, iar în iunie, la întâlnirea cu cancelarul Angela Merkel, premierul Ponta i-a spus că nivelul de 16% al cotei unice va fi păstrat pe durata mandatului său. În plus, nici înca-sările la buget nu păreau chiar aşa de rele, ţinând cont că pe primele opt luni, veniturile erau de 21,2% din PIB, faţă de 21,4% în acelaşi interval din 2012, deşi cam departe de planul Guvernului de a atrage pe tot anul venituri de 33,4% din PIB.