După ce statul a vândut în trecut băncile mari deţinute, ultimii ani au adus pe piaţa bancară locală un proiect unic, o premieră în istoria bancară din România, fiind prima dată când o bancă de stat – EximBank – a cumpărat o bancă privată cu capital străin – Banca Românească. Despre noul model de business, despre ascensiunea băncii rezultate din fuziune şi despre planurile noii bănci vorbeşte Traian Halalai, preşedintele executiv al EximBank.

Întreaga noastră strategie de business se concentrează pe construirea unei baze solide pentru creşterile viitoare şi avem încredere că vom reuşi acest lucru aşa cum am reuşit să creştem ca Făt-Frumos în ultimii 10 ani, construind un brand puternic pe piaţa bancară. 2023 este anul marilor transformări pentru EximBank, pentru că fuziunea cu Banca Românească creează premisele consolidării poziţiei pe piaţa serviciilor financiar-bancare ca instituţie de credit solidă, capabilă să facă faţă oricărei evoluţii a economiei româneşti”, a declarat Traian Halalai, preşedintele executiv al EximBank, în primul interviu după finalizarea fuziunii cu Banca Românească şi intrarea pe piaţa bancară de retail. Practic, vorbim despre o bancă cu un nou model de business, după cum spune el, cu altă complexitate, cu un nou target, de la care aşteptările vor fi mari. Achiziţia Băncii Româneşti de către EximBank a devenit o premieră în istoria bancară din România, fiind prima dată când o bancă de stat a cumpărat o bancă privată cu capital străin, după ce anterior statul a vândut băncile mari deţinute. Totodată, EximBank, o instituţie de credit specializată pe zona corporate, va activa pentru prima oară pe segmentul de retail banking din România, devenind astfel o bancă universală. „După finalizarea fuziunii, misiunea noastră va rămâne aceeaşi - să susţinem creşterea prosperităţii în România, să construim parteneriate durabile pentru bunăstarea socială şi performanţa economică a clienţilor noştri prin accelerarea intermedierii financiare”, dă asigurări Traian Halalai, care este preşedinte executiv al EximBank din noiembrie 2012. De aceea, EximBank va acţiona ca un factor important de susţinere a creşterii economiei româneşti prin suportul financiar pe care îl va acorda tuturor segmentelor de piaţă, răspunzând astfel preocupării autorităţilor române de întărire a prezenţei, a rolului şi a impactului sistemic al băncilor cu capital de stat pe piaţa bancară locală, completează şeful EximBank. „Anul acesta va fi unul foarte intens pentru noi în condiţiile în care EximBank este practic o nouă bancă, o bancă universală de top din sistemul bancar românesc.” EximBank este prezentă pe piaţa românească de aproximativ trei decenii, fiind înfiinţată în 1992, şi are ca acţionar majoritar statul român, prin Ministerul Finanţelor. În ultimii zece ani, banca a performat în mod accelerat astfel că, pe lângă intrarea în topul celor mai mari 10 bănci după active din România, EximBank este astăzi una dintre cele mai valoroase companii româneşti şi o instituţie de importanţă sistemică. Fuziunea prin absorbţie cu Banca Românească a fost finalizată de EximBank la finalul anului 2022, aceasta intrând pe piaţa de retail din România şi devenind o bancă universală cu servicii complete. Practic, fuziunea dintre cele două bănci s-a realizat prin absorbţia Băncii Româneşti de către EximBank, numărul băncilor din sistemul bancar românesc scăzând la 33.

Privind retrospectiv epopeea acestei tranzacţii, contractul de achiziţie a pachetului majoritar de acţiuni a fost semnat de EximBank şi National Bank of Greece (NBG), fostul acţionar majoritar al Băncii Româneşti în data de 20 iunie 2019, iar tranzacţia s-a finalizat în ianuarie 2020 odată cu îndeplinirea cerinţelor obligatorii de reglementare şi a celorlalte elemente prevăzute în acordul pe care EximBank şi NBG l-au semnat. Practic, în ianuarie 2020, după aproape doi ani de discuţii şi negocieri, EximBank a anunţat că a finalizat achiziţia Băncii Româneşti într-o tranzacţie, capital plus împrumuturi, estimată la 252 mil. euro. EximBank a cumpărat participaţia majoritară a NBG, de 99,28%, în acţionariatul Băncii Româneşti. National Bank of Greece încercase timp de mai mult de trei ani să vândă Banca Românească ca parte a unei înţelegeri făcute pe plan internaţional după criza din Grecia, de a renunţa la anumite operaţiuni internaţionale. Iar după ce intenţia OTP Bank nu a primit avizul BNR în 2018, în 2019/ 2020 tranzacţia prin care EximBank şi-a anunţat intenţia de a cumpăra Banca Românească, a primit avizele de la BNR şi de la Consiliul Concurenţei. Iniţierea procesului de fuziune prin absorbţie a fost decisă prin Hotărârea Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor EximBank din data de 3 octombrie 2019 şi prin Hotărâre a Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor Băncii Româneşti, care a venit mai târziu, în 28 februarie 2022. „Scopul achiziţionării Băncii Româneşti a fost atât consolidarea participaţiei statului în sectorul bancar, cât şi conservarea/îmbunătăţirea poziţiei financiare a grupului Exim, prin diversificarea modelului de afaceri, cu adăugarea clientelei de tip retail şi formarea unei mase critice de clienţi care să permită consolidarea bazei de atragere de resurse financiare şi alocarea eficientă a capitalurilor, ca urmare a sinergiilor şi a economiilor de scală rezultate”, se menţionează în proiectul de fuziune. Preţul plătit de EximBank pentru Banca Românească a fost de aproape 60 mil. euro, la un capital achiziţionat de aproximativ 130 mil. euro. Pe lângă preţul plătit pentru capital, tranzacţia totală a inclus rambursarea împrumutului subordonat acordat Băncii Româneşti de către NBG, în valoare de 65 mil. euro, şi rambursarea, de către Banca Românească, a finanţării intragrup primite de la banca-mamă, în valoare de 90 mil. euro, plătite de Banca Românească din lichidităţile proprii. Tranzacţia nu a implicat nicio finanţare de la bugetul de stat. Banca rezultată odată cu preluarea Băncii Româneşti de către EximBank va avea active de 21,5 mld. lei ceea ce înseamnă locul 8 în sistemul bancar, şi capital de 1,6 mld. lei, conform informaţiilor transmise anterior de bancă.

Managementul EximBank este asigurat în continuare de echipa care a condus până acum banca, în formula Traian Halalai - preşedinte executiv, Cristian Şaitariu - vicepreşedinte executiv - şi Florin Kubinschi - vicepreşedinte executiv, căreia i s-a alăturat managementul Băncii Româneşti, respectiv Lucian Anghel - vicepreşedinte executiv - şi Oana Ilie - vicepreşedinte executiv. Traian Halalai, care rămâne preşedintele executiv al EximBank, a terminat Facultatea de Finanţe-Bănci la ASE şi oscila la început între o carieră în sistemul bancar şi una academică, la catedră. „Cum mediul universitar îmi era deja cunoscut, după absolvire am vrut să văd cum stau lucrurile în practică şi m-am angajat într-o bancă. După numai trei luni însă, am revenit la ASE ca asistent universitar predând disciplinele «Pieţe de capital» şi «Modelare financiar-monetară». A fost o perioadă efervescentă, alimentată de energia sălilor pline cu studenţi entuziaşti, hotărâţi să schimbe lumea. Dar, cum viaţa este o înşiruire de conjuncturi şi multe depind de o decizie de moment, după trei ani am decis să fac din nou trecerea către lumea reală a finanţelor. O lume din care fac parte şi astăzi, asta dacă, poate, cine ştie, într-o zi nu mă voi întoarce iar la catedră“, povestea Traian Halalai. În perspectivă, EximBank va continua să îşi desfăşoare activitatea pe cele două direcţii principale: activitate în nume şi în cont propriu – ca orice altă bancă comercială universală de pe piaţă, respectiv activitate în numele şi în contul statului - independent de componenta comercială. EximBank va continua să acţioneze pe segmentul garanţiilor şi asigurărilor de stat, conform mandatului primit, spune acum Traian Halalai, care lucrează în sistemul bancar din 1995. „În ceea ce priveşte activitatea desfăşurată ca bancă comercială universală, ne propunem să credităm responsabil, să încurajăm economisirea şi în general să sprijinim toţi clienţii cu consiliere şi soluţii financiare potrivite, fie ei clienţi retail, corporativi sau din sectorul public. Aşadar, în cazul persoanelor fizice, ne vom concentra pe atragerea de resurse în lei şi valută, inclusiv depozite la termen şi conturi de economii, iar pentru companii vom urmări structurarea unei oferte de produse care să acopere întregul ciclu de finanţare al acestora, concomitent cu menţinerea abordării personalizate pentru anumite segmente de clienţi corporate.” Modelul eficient şi flexibil al reţelei teritoriale - cu acoperire geografică în reşedinţele de judeţ şi în oraşe cu potenţial economic - va ajuta EximBank să facă toate aceste lucruri, dar în acelaşi timp va permite băncii să acceseze o bază de clienţi suplimentară, este de părere şeful băncii. „Vorbim, cel puţin pentru acest an, despre 109 unităţi teritoriale - 83 de sucursale destinate persoanelor fizice şi microîntreprinderilor şi 26 de centre de afaceri – dedicate exclusiv segmentului corporate.”

Dar cum a fost 2022 pentru EximBank? Ce a mers bine şi ce a mers rău? „EximBank a continuat să fie parte a procesului de creştere a gradului de prosperitate economică în România şi a încheiat anul 2022 cu o creştere de 10% a activelor administrate. Motorul principal al acestei creşteri l-a reprezentat majorarea consistentă a finanţărilor acordate în condiţii de prudenţă şi performanţă financiară. Inflaţia a afectat desigur baza de costuri a băncii, dar am compensat prin creşterea veniturilor operaţionale. Astfel, am înregistrat un profit net peste aşteptări, de peste 40 de milioane de lei.” La nivel operaţional, anul 2022 a stat desigur sub semnnul fuziunii cu Banca Românească. „Am parcurs un proces complex ce a presupus un efort consistent, în etapa premergătoare fuziunii, din partea echipelor ambelor bănci, cu toate demersurile care derivă de aici. Şi mă refer la alinierea la valorile şi rigorile Grupului EximBank, la alinierea mecanismelor interne de funcţionare, cu tot ce înseamnă proceduri şi reglementări şi, mai ales, la stabilirea modelului operaţional pentru noua entitate. Vorbim despre un volum de muncă substanţial şi, de aceea, vreau să le mulţumesc colegilor mei pentru că au făcut posibilă finalizarea cu succes a acestui proiect unic în bankingul românesc care suntem convinşi că va aduce noi perspective şi oportunităţi pentru toate părţile - clienţi, acţionari şi societate în general.” În perspectivă, EximBank urmăreşte un echilibru între o activitate rentabilă şi o dezvoltare organică (vizibilă în cota de piaţă) direcţionată către susţinerea mediului de afaceri românesc şi a tranzacţiilor internaţionale, creşterea gradului de intermediere financiară şi accesului persoanelor fizice la produse financiar-bancare, susţine şeful băncii. „Astfel, profitul nu poate fi un obiectiv unilateral, ci un indicator al faptului că resursele aflate în administrare sunt bine fructificate.” Din păcate, contextul economic pe care îl traversăm continuă să rămână unul extrem de volatil şi impredictibil, cu riscuri la nivel global care vin simultan din mai multe zone şi care fac extrem de dificilă orice încercare de anticipare a efectelor la nivelul economiei în general şi al societăţii în ansamblu, atenţionează Traian Halalai. „Parcurgem în continuare o perioadă atipică, cu probleme de ordin geopolitic dublate de provocări determinate de situaţia pieţei de energie, de inflaţie şi de creşterea dobânzilor şi de aceea suntem rezervaţi în a face estimări. Cu toate acestea, sunt încrezător că sistemul bancar îşi va ajusta deciziile în funcţie de evoluţiile curente aşa cum a făcut-o şi până acum pentru că nu trebuie să uităm faptul că ultimii ani au fost plini de provocări, am trecut cu toţii printr-o perioadă dificilă, dar s-a dovedit că ne putem adapta la schimbări şi putem face faţă situaţiilor dificile.”

Sistemul bancar a jucat un rol decisiv în toată această perioadă, crede şeful EximBank, el având toată convingerea că va continua să susţină economia reală în mod prudent şi responsabil corelându-şi acţiunile şi cu politicile guvernamentale şi politica monetară a băncii naţionale. În ceea ce priveşte EximBank, banca va rămâne în continuare focusată pe obiectivul fundamental oferind răspunsuri adecvate şi adaptate nevoilor reale ale clienţilor, derulând operaţiuni de intermediere financiară în condiţii de eficienţă economică, aşa cum a făcut-o şi până acum, susţine Traian Halalai. „Desigur că toate acestea vor fi dublate de menţinerea indicatorilor prudenţiali ai băncii, mai ales în contextul reglementărilor referitoare la majorarea rezervelor de capital pentru a evita posibile degradări dacă situaţia economiei devine nefavorabilă”, concluzionează preşedintele executiv al EximBank.   ■

Carte de vizită Traian Halalai

1.Traian Halalai  este preşedinte executiv al EximBank din noiembrie 2012 şi a fost ales pentru acest rol de fostul premier Victor Ponta.

2. El lucrează în sistemul bancar din 1995 şi şi-a început cariera ca arbitrajist pentru Bancorex.

3. Ulterior, Traian Halalai a lucrat pentru olandezii de la ING Bank, unde ultima poziţie deţinută a fost cea de director financiar.

4. Din 2006 până în 2012 el a lucrat la Banca Românească, unde a deţinut poziţiile de CFO, director operaţional (COO), director general adjunct.

5. A terminat Facultatea de Finanţe-Bănci la ASE şi oscila între o carieră în sistemul bancar şi una academică, la catedră.

O istorie de trei decenii în banking

Œ1. EximBank este prezentă pe piaţa românească de trei decenii, fiind înfiinţată în 1992, şi are ca acţionar majoritar statul român, prin Ministerul Finanţelor.

2. Banca a urcat în ultimii ani în top 10 cele mai mari instituţii de credit din România după active.

Ž3. Achiziţia Băncii Româneşti este o premieră în istoria bancară din România, fiind prima dată când o bancă de stat a cumpărat o bancă privată cu capital străin, după ce anterior statul a vândut băncile mari deţinute. Totodată, EximBank, o instituţie de credit specializată pe zona corporate, va activa pentru prima oară pe segmentul de retail banking din România, devenind astfel o bancă universală.

4. Contractul de achiziţie a pachetului majoritar de acţiuni a fost semnat de EximBank şi National Bank of Greece (NBG) - fostul acţionar majoritar al Băncii Româneşti în 20 iunie 2019, iar tranzacţia s-a finalizat în ianuarie 2020 odată cu îndeplinirea cerinţelor obligatorii de reglementare şi a celorlalte elemente prevăzute în acordul pe care EximBank şi NBG l-au semnat.

5. Practic, în ianuarie 2020, după aproape doi ani de discuţii şi negocieri, EximBank a anunţat că a finalizat achiziţia Băncii Româneşti într-o tranzacţie, capital plus împrumuturi, estimată la

252 mil. euro.

EximBank a cumpărat participaţia majoritară a NBG, de 99,28%, în acţionariatul Băncii Româneşti.

6.‘ National Bank of Greece (NBG) a încercat timp de mai mult de trei ani să vândă Banca Românească ca parte a unei înţelegeri făcute pe plan internaţional după criza din Grecia, de a renunţa la anumite operaţiuni internaţionale.

’7. Iar după ce intenţia OTP Bank nu a primit avizul BNR în 2018, în 2019/2020 tranzacţia prin care EximBank anunţă că vrea să cumpere Banca Românească, a primit avizele de la BNR şi de la Consiliul Concurenţei.

8." Managementul EximBank după fuziunea cu Banca Românească este asigurat în continuare de echipa care a condus până acum EximBank, în formula Traian Halalai - preşedinte executiv, Cristian Şaitariu - vicepreşedinte executiv - şi Florin Kubinschi - vicepreşedinte executiv, căreia i s-a alăturat managementul Băncii Româneşti, respectiv Lucian Anghel - vicepreşedinte executiv- şi Oana Ilie - vicepreşedinte executiv.

8." EximBank a încheiat anul 2022 cu o creştere de 10% a activelor administrate, iar profitul net a fost peste aşteptări, de peste

40 mil. lei.