Investitori mici şi mari, profesionişti şi debutanţi deopotrivă, care activează în domenii dintre cele mai diverse, pun pe tapet strategii de investiţii şi lecţii învăţate în timp pentru a întări zicala „bursa este pentru toţi” şi a mări rândurile investitorilor din piaţa locală. Toate sfaturile sunt adunate în seria de materiale „Profil de investitor” găzduită de Business MAGAZIN.

Dacia Piteşti, Romarta, Tractorul Braşov, ARO Câmpulung, Romcim, Rompetrol, Azomureş, Semănătoarea – cred că putem găsi cu uşurinţă o mână de investitori care au citit sau au auzit vreodată despre aceste companii, însă nu mulţi pot spune că au fost acţionari atunci când se tranzacţionau la Bursa de la Bucureşti. Cei mai mulţi nici nu ştiu că au fost listate. Broker la origine şi încă unul dintre cei mai vechi din piaţă, Mihai Chişu îşi aduce aminte cum îşi rula banii câştigaţi în facultate pe astfel de emitenţi şi cum s-a schimbat activitatea lui de investitor în ultimii aproape 30 de ani.

„Mi-am început cariera profesională în domeniul pieţelor de capital încă din facultate, în anul 1996. Mi-a fost foarte la îndemână să investesc, cu toate că am început ceva mai târziu să şi acumulez în adevăratul sens al cuvântului, anume când piaţa noastră de capital a căpătat mai multă consistenţă. În primii ani am fost mai degrabă un speculator al vremurilor şi oportunităţilor oferite de o piaţă în formare”, povesteşte Mihai Chişu, 47 de ani, unul dintre brokerii de la începuturile bursei româneşti şi astăzi investitor.

Cu toate că au trecut foarte mulţi ani, Mihai îşi aminteşte de tranzacţii efectuate cu acţiuni ale companiilor acelor vremuri – Dacia Piteşti, Romarta, Roman Braşov, Tractorul Braşov, ARO Câmpulung, Romcim, Romcif, Petrobrazi, Rompetrol, Petrotel, Competrol, Şantierul Naval Brăila, Rafinăria Dărmăneşti, Azomureş sau Semănătoarea. Aproape toate au avut un traseu nefavorabil.

„Din nefericire multe din ele au părăsit ringul bursier sau au dispărut cu totul”, spune investitorul. „Sumele pe care le plasam erau în linie cu veniturile mele din studenţie. Îmi aduc aminte că făceam multe tranzacţii, multe intra-day-uri şi rulam în general foarte mult acei bani, căutând să plasez în companiile care erau preluate sau se aflau în curs de preluare.”

Pentru că la început Mihai era un speculator înverşunat şi plasa totul pe maximum una-două poziţii, a fost adesea în ipostaza de a pierde totul dacă nu ar fi ales să marcheze deprecieri de 25%-30% la nivel de portofoliu. Anul 2008 a fost poate cel mai bun exemplu pentru cei care au ales să lichideze chiar şi acţiuni în minus. Ce a urmat a fost devastator.

„Am marcat pierderi nu o dată, ci de nenumărate ori. De fiecare dată am ales să pierd inspirat, spun acum retrospectiv privind. După ani de experienţă am înţeles că lecţia de maturitate în bursă este dată de capacitatea de a face uneori pierderea o opţiune viabilă”, spune acesta.

Mihai se bucură că în vremea de acum tot ce ai nevoie pentru ca întreg universul bursier să ţi se deschidă este un telefon. Sistemele sunt în permanentă îmbunătăţire şi piaţa este mai dezvoltată. El speră ca mult dorita Contraparte Centrală să aducă schimbări substanţiale în termeni de acces şi instrumente financiare noi. Cum era tranzacţionarea în anii 2000?

„Era amuzat să cumperi acţiuni. Îmi aduc aminte cum cumpăram ziarul de azi în care vedeam cotaţiile de ieri şi plasam ordine de cumpărare sau de vânzare pentru ziua de mâine. Normal că acum mi se pare că suntem la ani-lumină, totul este banal de simplu pentru investitorul obişnuit”, consideră el.

Mihai Chişu, 47 de ani

PROFESIE: economist, broker la origine

OCUPAŢIE: CEO al eVOTE, membru al CA al CreditAmanet şi investitor

INVESTEŞTE: pe termen mediu-lung

Mihai Chişu avut o activitate intensă pe piaţa de capital de-a lungul carierei, fiind de la administrator în cadrul unor societăţi listate şi nelistate la moderator de emisiune de profil. Cel mai lung traseu a fost însă cel al brokerajului, urmând în trei decenii diverse cursuri de investiţii bursiere, tehnici de tranzacţionare, consultanţă în investiţii financiare, vânzări şi brokeraj.

„Mie ringul bursier mi-a oferit permanent adrenalină şi m-a ambiţionat capacitându-mi total interesul de a fi prezent. Pot afirma, paradoxal, că m-am simţiţ cel mai sigur în mijlocul pieţelor de capital”, descrie investitorul relaţia lui cu bursa.

Lui Mihai i-au plăcut ştiinţele exacte încă din copilărie. În anii ’90 finaliza studiile la Colegiului Naţional „Mihai Viteazul” din Bucureşti, cu specializarea matematică-fizică. Mai apoi, s-a licenţiat în ştiinţe economice la Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori (FABBV) din cadrul Academiei de Studii Economice (ASE), perioadă în care a şi început să investească, dar şi să lucreze.

De asemenea, are un master în comunicare managerială şi resurse umane la Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice „David Ogilvy” din cadrul Şcolii Naţionale de Ştiinţe Politice şi Administrative (SNSPA) şi este doctorand în finanţe comportamentale, titlu pe care l-a obţinut chiar în 2020 la ASE. Lucrarea de doctorat este disponibilă şi online.

Câştigător al concursului Brokerul anului 2007, singurul organizat vreodată în România, Mihai Chişu a avut chiar şi o emisiune la The Money Channel (Brokerul Zilei) în fiecare joi şi o rubrică la Wall Street (Live Wall Street) unde discuta cu cititorii despre piaţa de capital.

El şi-a început cariera de broker în 1996, la firma de brokeraj Gelsor, iar în perioada 2001-2003 a fost preşedintele consiliului de administraţie al Gelsor AM. Ulterior a lucrat ca broker la European Securities (2004-2005), s-a mutat la Alpha Finance (2005-2007) şi apoi la Egnatia Securities (2007).

„Aş vrea să văd listate cele mai mari companii româneşti. Este o chestiune de prestanţă înainte de toate. Intri în acea categorie selectă care îţi dă cele mai înalte atribute de transparenţă şi guvernanţă incontestabile. Altfel eşti doar mare.” 

Din 2008 şi până în 2013 a fost broker la IFB Finwest, intermediar de top 10 la bursa românească, iar în perioada 2013-2016 a lucrat la Swiss Capital, cel mai activ broker de la BVB în termeni de valoare tranzacţionată, activând pe segmentele de vânzări şi tranzacţionare.

M-am gândit un timp dacă să trec prin aproape întreaga lui formare şi experienţă din CV, ştiind că nu este o listă scurtă, dar cum prezenta serie de articole se numeşte Profil de investitor, nu puteam să nu-i fac şi portretul profesional. În plus, paragrafele de mai sus subliniază poate mai bine decât orice o convingere care nu-i aparţine doar lui.

„Investesc în prezent deoarece am înţeles, atât din proprie experienţă, cât şi din studiul unei vaste resurse economice, că investiţia la bursă este şi rămâne cea mai eficientă şi simplă formă de a reuşi să atingi statutul unui vieţi financiare fără griji”, este de părere el.

După o experienţă de peste 20 de ani în brokeraj, Mihai a ales să facă în continuare ce ştie mai bine, dar pe cont propriu. A devenit investitor cu normă întreagă şi a continuat să facă parte din proiecte legate de piaţa de capital. Unul dintre cele mai recente este startupul local eVOTE, o platformă prin care investitorii dintr-o companie pot vota remote în adunările generale ale acţionarilor.

„Am participat la marile adunări ale acţionarilor şi am constatat că lucrurile nu evoluau, în sensul că tehnologia, pe care cu toţii o avem prezentă în aproape orice facem, nu era prezentă în acest act suprem din viaţa unei companii, anume forumul suprem decizional al companiilor listate. Lucrurile se desfăşurau destul de arhaic, cu pix şi hârtie, buletine de vot printate care se depuneau în urne şi apoi erau numărate manual, un proces anevoios care putea să creeze erori”, spunea investitorul într-o emisiune ZF Live din vara anului 2019.

Ideea dezvoltării eVOTE a apărut în 2018 şi a venit de la partenerul său Bogdan Iliescu. Împreună cu celălalt partener, Ionuţ Albu, care are firma de IT Art Games, cei trei au lansat aplicaţia în prima parte a anului 2020. Treptat, eVOTE a câştigat tot mai mulţi clienţi, având în prezent în portofoliu 27 de companii listate la Bursa de la Bucureşti, atât pe piaţa principală, cât şi pe cea secundară.

Fondatorii eVOTE vor să ducă businessul şi în afara graniţelor, primele pieţe vizate pentru extindere fiind Ungaria, Cehia şi Polonia, ţări unde numărul companiilor listate la bursă este mult mai mare decât în România.

Aşadar, la lista activităţilor pe care Mihai le-a întreprins de-a lungul timpului, putem să adăugăm azi şi antreprenoriatul. În orice caz, a găsit modalitatea prin care activitatea de investiţii să rămână un full-time job.

„De ceva timp am abordat o strategie de investiţii care îmi solicită mai puţin implicarea. Există numeroase studii documentate ştiinţifice care te ajută să iei o astfel de decizie, spre exemplu myopic loss aversion. Am găsit astfel acel echilibru încât să mă implic şi în alte proiecte, dar piaţa de capital să rămână o preocupare importantă”, explică el.

Primul milion

„Timpul este cel mai bun aliat în investiţii, astfel că ar trebui să începi să investeşti de când te naşti. Încep să o facă părinţii pentru tine, apoi tu continui. La modul simplist, gradual, sistematic. Asta înseamnă educaţie financiară aplicată. M-aş bucura tare mult ca această generaţie să înţeleagă că este uşor. Nu îţi trebuie cunoştinţe profunde şi poţi strânge o mică avere în timp”, este credinţa lui Mihai Chişu.

El spune că cei care se gândesc să înceapă să investească ar trebui să facă pasul cât mai repede, cu strategii care se potrivesc planurilor lor. Dacă nu au un plan conturat, pot fi consiliaţi de orice broker în acest sens. În ceea ce-l priveşte, prezenţa în piaţă atâta timp  l-a călit şi în faţa crizelor. Doar atunci alege să vândă tot şi să aştepte să se liniştească apele. Dacă însă se întâmplă să rămână prins în vreo companie pe o scădere importantă, devine cumpărător al ei privind strict la fundamente.

„Când simt o criză, vând tot. Simplu, fără păreri de rău. Când pieţele se reaşază reintru pe companiile în care eram investit. Oportunităţile sunt mult mai mari privind la noile preţuri. Piaţa revalidează valoarea după ce trece emoţia momentului. Nu este uşor, nu îmi iese tot timpul cum aş vrea, dar istoric pe mine nu m-a prins nicio criză majoră cu deţineri importante”, continuă acesta.

Parcursul investiţional destul de lung i-a adus lui Mihai şi o valoare a portofoliului de 1 milion de euro astăzi. „Copil fiind, când am făcut primul meu milion a fost o celebrare, să faci primul milion de lei noi sau de euro este probabil o încununare”, spune el.

În 2022, investiţiile lui Mihai au înregistrat un randament de aproximativ 25%, iar Simtel Team, AROBS Transilvania, Agroserv Măriuţa (Lăptăria cu Caimac), TeraPlast şi OMV Petrom au fost cele mai bune plasamente. Anul 2023 a pornit bine, dar în ultimele luni lucrurile trenează. Şi pentru el este o perioadă de aşteptare. Toată lumea aşteaptă listarea Hidroelectrica.

„În general nu am multe deţineri, mă rezum la patru-cinci poziţii. Caut să îmbin în construcţia portofoliului meu atracţia de moment cu povestea de viitor. Acum deţin Simtel, îmi place tare mult această companie ca perspectivă. Pentru atracţia de moment mă axez pe OMV Petrom, este puternic subevaluată. Am dezinvestit mare parte din portofoliu pentru a avea o poziţie importantă de cash pregătită pentru Hidroelectrica. Mă voi orienta apoi în funcţie de rezultatele ofertei. Este un moment de răscruce în piaţa românească. Poate lumea nu înţelege, dar listarea Hidroelectrica va schimba definitiv piaţa locală, în sensul bun”, adaugă investitorul.

Fostul broker a participat la multe plasamente private de acţiuni, mai ales în prima fază a recent descoperitei pieţe AeRO. Privind în urmă, el observă că atunci s-a luat şi cea mai mare bucată din profiturile pieţei AeRO. „Pare simplu să zici că a fost uşor, dar a fost cu riscuri asumate mari.” Trendul listărilor a început în urmă cu trei-patru ani pentru că, spune el, anumiţi investitori au avut apetit mai mare la risc, iar câteva companii inspirate de vremurile de optimism economic au ales bursa.

„Aş vrea să văd pe de o parte listate cele mai mari companii româneşti. Este o chestiune de prestanţă înainte de toate. Intri în acea categorie selectă care îţi dă cele mai înalte atribute de transparenţă şi guvernanţă incontestabile. Altfel eşti doar mare. Pe de altă parte, aş vrea să văd la bursă toate acele companii medii care au confirmat şi sunt în acel moment în care pentru a ajunge mari trebuie să facă pasul spre formalizare”, afirmă Mihai Chişu.

Investitorul urmăreşte în principal piaţa românească de acţiuni pentru că o înţelege cel mai bine. Investeşte şi în alte pieţe şi de-a lungul anilor a tranzacţionat cam toate tipurile de instrumente financiare. „Este adevărat că am şi fost broker o lungă perioadă de timp, de aici acest avantaj de a cunoaşte şi pătrunde în marea lume a pieţelor bursiere”, recunoaşte Mihai.

Strategia lui este simplă – este prezent acolo unde există interes. Este investitor pe termen mediu şi lung şi speculează mai rar. „Nu mă îndrăgostesc de acţiuni când vremurile sunt potrivnice. Le iubesc doar când cresc”, spune el amuzat.

Când vine vorba de o acţiune, ca investitor pe termen mediu-lung, Mihai se uită în primul rând la fundamentele acesteia şi la perspectivele industriei. Caută în esenţă beneficiu şi siguranţă, dar în egală măsură se uită şi la lichiditatea respectivei acţiuni. Îi plac acţiunile care dau dividend, companiile mari şi foarte mari. Investeşte de asemenea în companii tinere, de creştere, la care se uită foarte atent la echipă.

„Evit în general să investesc în companiile nelichide, neserioase, netrasparente. Indiferent de potenţialul beneficiu sau de promisiunile viitoare, stau deoparte. Este o lecţie pe care am învăţat-o scump, am marcat pierderi nepermis de mari din cauza acestor tentaţii când eram un investitor mai tânăr. Punctual, acum nu aş investi în companii care sunt prea îndatorate. Presiunea dobânzilor în creştere şi economia în depresie le erodează trezoreria pe termen mediu”, mai spune el.

Cei care investesc pe piaţa de capital rămân cu multe lecţii care sunt de folos poate şi în afara sferei investiţionale. Dacă în urmă cu 20-30 de ani lecţiile de ieri erau baza deciziilor de mâine, în 2023 investitorii nu mai sunt constrânşi să înveţe pe propria piele, existând o multitudine de surse de informare şi educare şi comunităţi în care-şi pot împărtăşi experienţele. Spun asta, dar ştim că până nu dăm cu capul de pragul de sus, nu îl vedem pe cel de jos. Mihai face o analogie şi spune că bursa este un joc de şah.

„Uneori ataci curajos cu regina când mediul îţi este favorabil, alteori sacrifici pioni ca să te repliezi rapid. Important este să nu faci invers. Şi să nu pierzi regele. Orice ar fi, trebuie să rămâi în joc. Regele e cel mai important. Poziţia financiară e cea mai importantă. Nu o risca pe toată”, conchide Mihai Chişu.  

DICŢIONARUL INVESTITORULUI

Myopic loss aversion este un fenomen care apare atunci când investitorii adoptă o viziune asupra investiţiilor concentrată puternică pe termen scurt, ceea ce îi determină să reacţioneze prea impulsiv la pierderile reale sau potenţiale, lucru care poate fi în detrimentul beneficiilor pe termen lung. Myopic loss aversion rezultă în faptul că investitorii iau în considerare investiţii specifice (de exemplu, o acţiune individuală sau o tranzacţie), fără a lua în considerare imaginea de ansamblu (de exemplu, un portofoliu ca întreg sau o secvenţă de tranzacţii în timp). Comportamentul miop implică atât costuri financiare, cât şi psihologice. De exemplu, o persoană poate deveni prea anxioasă şi distrasă prin evaluarea constantă a performanţelor pieţei pe termen scurt sau un investitor deliberat şi atent poate fi stimulat să abandoneze planul de investiţii existent, orientat pe termen lung. Aversiunea faţă de pierderi (loss aversion) în finanţele comportamentale se referă la fenomenul în care o pierdere este percepută de către indivizi ca fiind mai gravă din punct de vedere psihologic sau emoţional decât un câştig echivalent. Unele studii psihologice arată că durerea de a pierde este psihologic de circa două ori mai puternică decât bucuria de a câştiga.

ÎN CE MAI INVESTIM

Inginerie şi tehnologie

Simtel Team este o companie românească de inginerie şi tehnologie şi lider naţional în domeniul construirii de centrale electrice fotovoltaice pe acoperişurile clădirilor, fondată în 2010 de Iulian Nedea, Sergiu Bazarciuc şi Radu Vilău, foşti colegi de facultate.

Simtel Team intrat la tranzacţionare pe piaţa AeRO a Bursei de Valori Bucureşti la începutul lunii iulie 2021, sub simbolul bursier SMTL, după ce anterior a atras 13,7 mil. lei de investitori într-un plasament privat în schimbul a 15% din acţiuni. În prima şedinţă de tranzacţionare, acţiunile s-au apreciat cu 83%, la o capitalizare de 168 mil. lei.

Spre comparaţie, investitorii evaluează astăzi Simtel la Bursa de la Bucureşti la 245 mil. lei, ceea ce presupune un randament de circa 166% faţă de capitalizarea estimată în prospectul de listare (92 mil. lei). Numai de la începutul acestui an acţiunile SMTL înregistrează o creştere de 24,8%, pe fondul unor tranzacţii de 9,6 mil. lei, arată datele BVB.

Avansul acţiunilor a venit în principal pe fondul rezultatelor financiare consolidate raportate la nivelul anului 2022, dar şi în primele luni din 2023. Dacă anul trecut compania a anunţat un profit net de 12 mil. lei, dublu faţă de anul anterior şi afaceri de 137 mil. lei, cu 134% mai mari, Simtel a realizat în T1/2023 un profit net de 2,9 mil. lei, de peste 15 ori mai mare faţă de rezultatul net din T1/2022, la afaceri de 66 mil. lei, plus 579%.

Pentru întreg anul 2023, jucătorul din energie vizează o cifră de afaceri consolidată de 296,1 mil. lei, EBITDA de 31,5 mil. lei şi un profit net de 25,6 mil. lei. Rezultatele vor fi generate de Simtel Team şi Simtel Solar, precum şi de ANT Power Energy şi Agora Robotics, companii în care Simtel deţine 51%.

În ceea ce priveşte construcţia de centrale electrice fotovoltaice, Simtel estimează că anul acesta va pune în funcţiune o putere instalată de circa 80 MWp, comparativ cu 45 MWp instalaţi în 2022. De asemenea, conducerea are în vedere creşterea numărului de proiecte şi în Republica Moldova, unde a deschis o filială la finalul anului trecut, dar şi investiţia în alte proiecte verzi.

Grupul de companii este controlat în proporţii aproape egale de peste 23% de fondatorii Iulian Nedea, Sergiu Bazarciuc şi Radu Vilău, în timp ce 21% sunt alţi investitori persoane fizice, iar 8,9% sunt investitori persoane juridice. Din acţionariatul Simtel fac parte şi angajaţi ai companiei (2%) sau Pavăl Holding (5%), vehiculul de investiţii al fraţilor Pavăl de la Dedeman.

În aprilie, Simtel a anunţat numirea de către acţionari a unui consiliu de administraţie format din cinci membri – cei trei fondatori, Adrian Netea, profesionist în investiţii şi Mihai Tudor, un executiv cu experienţă în motivarea şi creşterea echipelor companiilor – în vederea transferului acţiunilor pe piaţa principală a Bursei de la Bucureşti.

„Solicitările pentru soluţiile de energie regenerabilă furnizate de Simtel continuă să fie la un nivel ridicat şi anul acesta, în prezent derulând proiecte inclusiv în afara României, în ţări precum Cehia şi Austria. În plus, suntem implicaţi într-o serie de licitaţii alături de mai multe companii din străinătate.”

Iulian Nedea, cofondator, CEO şi preşedinte CA al Simtel Team

! Acesta este un material informativ şi nu reprezintă o recomandare sau o ofertă de investiţie. Performanţele anterioare nu reprezintă o garanţie a realizărilor viitoare. Este recomandată documentarea temeinică înainte de a investi.