Investitori mici şi mari, profesionişti şi debutanţi deopotrivă, care activează în domenii dintre cele mai diverse, pun pe tapet strategii de investiţii şi lecţii învăţate în timp pentru a întări zicala „bursa este pentru toţi” şi a mări rândurile investitorilor din piaţa locală. Toate experienţele lor sunt adunate într-o serie de materiale găzduitE de Business MAGAZIN. De data asta am stat de vorbă cu Petrică Dumitrescu, un pensionar taximetrist în vârstă de 69 de ani.

De pe canapea s-au născut cei mai mulţi investitori în ultimii ani, în special din rândul milenianilor (1981-1996), care dispun de mai mult timp şi bani, însă popularitatea pe care au căpătat-o investiţiile la Bursă s-a remarcat şi în ceea ce priveşte reprezentanţii generaţiei X (1965-1980) sau în rândul boomerilor (peste 58 de ani), chiar şi cei din prima fracţiune (1946-1954).

Acesta este şi cazul lui Petrică Dumitrescu, care la 69 de ani lucrează ca taximetrist şi de anul trecut investeşte ce îi rămâne din salariu la Bursa de Valori Bucureşti.

PROFIL DE INVESTITOR

NUME: Petrică Dumitrescu

VÂRSTĂ: 69 de ani

PROFESIE: liber profesionist, pensionar

OCUPAŢIE: taximetrist

INVESTEŞTE: part-time

„Investesc când am bani. Ieri am vândut ceva, am cumpărat altceva. Astăzi am alimentat contul cu 500 de lei că ştiu că vine pensia. Investesc din ce câştig ca taximetrist”, spune el.

Este 1 aprilie, puţin trecut de ora prânzului şi investitorul nostru, tocmai ajuns acasă din tura de dimineaţă, răspunde la telefon.

„Uite, mă duceam să «mănânc» şi eu un pahar de vin”, îmi spune jovial. „Eu sunt glumeţ, să ştii.”

Pensionat fiind, Petrică Dumitrescu munceşte 4-5 ore dimineaţa şi 4-5 ore seara. „Altfel nu am cum să rezist. La anii pe care îi am, nu pot să muncesc continuu din cauza aglomeraţiei.”

În plus, nici pensia de 1.400 de lei nu îi permite să se pensioneze cu adevărat. Îl rog să îmi povestească cum şi de ce a început să investească.

Fără studii superioare, Petrică Dumitrescu a fost chelner timp de 30 de ani în perioada comunismului, iar meseria de taximetrist i-a fost alături în ultimii 20 de ani.

Tot în comunism a muncit în Libia şi vorbeşte limba arabă. „Am lucrat, cum zice arabul, «yatbakh», adică bucătar la o companie românească, care avea lucrări de infrastructură acolo.”

Dacă s-ar fi născut mai târziu, cu siguranţă Petrică Dumitrescu ar fi fost investitor mai devreme. „Mi-a plăcut ideea de a investi. Mă atrăgeau investiţiile în acţiuni şi prima dată am cumpărat acţiuni la ziarul România Liberă. Mă gândeam că ziarele vor merge.”

La acea vreme, România Liberă era condusă de Petre Mihai Băcanu, jurnalist, editorialist şi dizident român, iar ziarul plătea dividende acţionarilor. „Pot să spun că mi-am scos investiţia.”

Şi în timpul procesului de privatizare a economiei româneşti, care a început încă din 1991 şi în timpul căruia au fost distribuite gratuit certificate de proprietate şi cupoane, transformate ulterior în acţiuni, Petrică Dumitrescu nu a ratat ocazia de a face „o mică afacere”.

„Când s-au dat certificatele, înţelegeam ce se va întâmpla cu ele, că vor ajunge pe mâinile mafioţilor. La SIF Muntenia aveam cel mai mult, le-am vândut.”

Cu ani în urmă, investiţiile la Bursă nu erau atât de accesibile pentru populaţie. Oamenii nu ştiau să investească, iar statului nu îi trebuiau cetăţeni care să ştie să investească, afirmă Petrică Dumitrescu.

„Nu a fost voinţă ca populaţia să fie educată financiar, mai ales dacă mă refer la cei de vârsta mea. I-a bătut comunismul în cap. Nu ştiu, dar nici nu vor să ştie mai mult. Este cam tragic”, consideră el.

Spune că a învăţat singur să tranzacţioneze şi investeşte în companii listate la Bursa românească de doar un an. Mărturişeşte că nu stă prea bine cu tehnologia, dar vrea să facă cursuri de IT şi a fost ajutat de fata sa să-şi deschidă contul de tranzacţionare. Primii bani direcţionaţi acolo au fost o sumă primită moştenire de la părinţi.

„Nu are un taximetrist atâţia bani să investească. După 41 de ani de muncă în România, un stat mafiot, am zis să mai fac şi eu încă o pensie. Ce era să fac cu banii, unde să mă duc cu ei? La bancă? Dobânzi, sufletul! Cine înţelege oportunitatea Bursei, investeşte, cine nu, schimbă banii în euro.” Râde cu poftă.

Am 10.000 de euro şi aştept listarea Hidroelectrica

Despre Bursă, le povesteşte tuturor în încercarea de a-i convinge să-şi investească economiile, chiar şi tinerilor. În acelaşi timp, rămâne optimist în faţa unor scăderi recente ale propriilor deţineri.

„Sora mea a primit şi ea parte din moştenire şi am sfătuit-o să îi bage la Bursă. I-a dus la bancă şi primeşte un kilogram de carne dobândă. Până la urmă, pare că a procedat bine pentru că s-a întâmplat treaba cu războiul, m-am speriat până şi eu. Dar ca exemplu, când a scăzut TeraPlast, cu mult înainte de Putin, mulţi au vândut, eu nu am vândut, iar preţul şi-a revenit”, povesteşte pensionarul.

Conflictul militar din est, care a transmis o undă de şoc pe pieţele bursiere şi nu numai, l-a determinat pe Petrică Dumitrescu să lichideze toate poziţiile, deşi începuse să investească de nici măcar un an. Înainte de război avea 15%-20% randament pe portofoliu.

„În februarie am rezistat trei zile, îmi scădea portofoliul cu câte 3.000 de euro pe zi. M-am cam speriat, e adevărat, nu trebuia să mă sperii. Am vrut totuşi să salvez din bani. Am avut Banca Transilvania, aveam TeraPlast, BRD, Nuclearelectrica. La Nuclearelectrica aveam cel mai mare randament, apoi la TeraPlast, dar mai toate erau pe plus”, spune el.

Ulterior, a reintrat la cumpărare, iar astăzi are un portofoliu de circa 25.000 de euro, în uşoară scădere. „M-am băgat pe agricultură, îmi iau plug şi boi”. Râde.

„Am investit în două companii de agricultură – Germina Agribusiness şi DN Agrar. Numai să fie apă, că pământul rămâne acolo. Dacă societatea merge bine, oamenii investesc bani.”

Astăzi, portofoliul lui la BVB este format din Banca Transilvania (50%), cea mai mare instituţie de credit din România, Aquila Part Prod (14%), cel mai mare jucător de pe piaţa de distribuţie a bunurilor de larg consum, Germina Agribusiness (12%), producător şi procesator de seminţe, Transport Trade Services (11%), cel mai mare transportator de mărfuri pe Dunăre, DN Agrar (5,3%), holding de zootehnie, producţie agricolă vegetală şi prestări servicii în agricultură şi altele (7,7%).

În urmă cu câţiva ani, Petrică Dumitrescu a avut investiţii şi în aur. Povesteşte că a făcut odată 800 de dolari pe o singură tranzacţie. Tot atunci a învăţat singur cum stă treaba cu piaţa valutară (ForEx). „Aveam şi brokeriţă, care îmi spunea: dragă, nu te supăra, dar eşti cam lacom. M-am lăsat.”

„Mă întreba o doamnă dacă joc la bursă. I-am zis că la horă se joacă, la bursă se investeşte. O altă doamnă îmi spunea că are două facultăţi şi mă ruga să o las să fotografieze în ce am investit eu. Îi zic: ştiţi câte clase am eu? Opt.”

Petrică Dumitrescu, investitor

Despre FX, a discutat odată şi cu un client, cu mult mai tânăr. „Am văzut că tot buchisea pe telefon. L-am întrebat ce face acolo, a zis că Forex. L-am întrebat cum stă, a zis că e pe plus vreo 2.000 de euro. Avea contul de vreo două-trei luni. I-am zis să cumpere mai bine acţiuni. Nu trebuie să îşi bată capul, să ştie toată politica internaţională. Cumperi acţiuni şi stai mai liniştit. Când n-oi mai avea bănuţi şi nu voi mai putea munci pe taxi – ce să fac eu cu 1.400 de lei pensie! – o să mă apuc de Forex şi ce câştig din Forex bag la bursă”, spune amuzat. „Fac bani pe termen scurt ca să investesc pe termen lung.”

Petrică Dumitrescu se consideră un investitor mic şi spune că bursa este dominată de investitori mari. Totuşi, nu îl încurcă cu nimic în activitatea lui investiţională.

“Pot să spun că investesc puţin mai agresiv pentru că nu îmi mai permit anii să aştept, am aproape 70 de ani. În plus, am şi pensie mică.”

Investitorul îşi adună informaţiile de unde poate, “de peste tot”, presa şi diferitele canale de educaţie financiară de pe YouTube, cum ar fi „Investeşte la bursă”, fiind principalele surse de informare. La o companie, urmăreşte în primul rând dacă este purtătoare de dividende, dar are şi alte filtre.

“Dacă oferă dividende înseamnă că merge bine, are profit. Mă mai uit la ce perspective are pe termen mai lung, citesc analize. Investiţia poate fi în funcţie de situaţie, de companie, de oportunităţile de moment, de preţul acţiunii”, spune el.

În loc de concluzie, închei povestea lui Petrică Dumitrescu cu două anecdote, două discuţii cu călători de taxi istorisite chiar de el: „Stau în maşină şi vorbesc cu fel de fel de oameni. Am întâlnit persoane care nu au pic de educaţie financiară. Mă întreba o doamnă dacă joc la bursă. I-am zis ca la horă se joacă, la bursă se investeşte. O altă doamnă îmi spunea că are două facultăţi şi mă ruga să o las să fotografieze în ce am investit eu. Îi zic: ştiţi câte clase am eu? Opt.”

Piaţa valutară, ForEx sau FX, prescurtări de la foreign exchange market în engleză, este o piaţă a tranzacţiilor de vânzare-cumpărare a valutelor. Activitatea de tranzacţionare de monede reprezintă un gen specific de comerţ în care moneda este tratată ca o marfă. Ceea ce rezultă în urma acestui comerţ este un preţ, numit curs valutar. Este, în acelaşi timp, o ramură distinctă a pieţei monetare şi funcţionează atât la nivelul unei economii naţionale, cât şi la nivelul pieţei internaţionale în ansamblul ei. Participanţii în piaţa valutară sunt de obicei băncile centrale, dar sunt şi traderi mai mici. Cursul valutar este afişat de către intermediarii de pe piaţa valutară sub formă electronică şi arată poziţia monedei naţionale faţă de principalele valute. Cursurile pot varia pe parcursul unei zile în funcţie de cererea şi oferta pentru valuta respectivă, la fel ca în cazul acţiunilor. Totuşi, în contextul în care potenţialul de câştig este unul mai ridicat, tranzacţionarea Forex comportă de asemenea riscuri mari, semnalate adesea de brokeri.