Numai ca a dori sa impui mecanisme de coordonare transnationale in acest domeniu e la fel de dificil pe cat este pentru administratia Obama sa convinga China sa lase yuanul sa se aprecieze. Faptul ca banca centrala a Braziliei a cheltuit miliarde de dolari in numai cateva zile ca sa-si protejeze de o apreciere excesiva moneda nationala, asaltata de fluxurile de capital speculativ care migreaza in cautare de plasamente bune, se intampla in virtutea dreptului bancii respective de a face asta, atata vreme cat realul brazilian nu are un regim de curs fix.

Aceeasi e situatia si in Japonia, al carei ministru de finante a incercat totusi, vineri, sa-si linisteasca partenerii din G7, explicand ca interventia masiva din 15 septembrie, cand Banca Japoniei a vandut circa 24 de miliarde de dolari pentru a stavili aprecierea yenului fata de dolar, nu se va mai repeta. Dincoace de Ocean, aceleasi fluxuri de capital in cautare de castig pe termen scurt au inversat complet discutia din primavara, cand analistii americani vedeau cursuri de 1,22 dolari/euro si vesteau spargerea zonei euro: saptamana trecuta, pragul de 1,40 dolari/euro a fost atins, iar comentariile pe marginea felului cum Germania iese din criza depreciindu-si moneda sunt de domeniul trecutului.

La o alta scara, astfel de discutii despre "protectionismul valutar" al BNR s-au intetit si la noi, insa in afara de o pledoarie pentru dolarizarea economiei si de estimarea ca un curs corect ar fi acum de 4,7-4,8 lei/euro, ambele marca Dinu Patriciu, nu s-a intamplat mare lucru. Contextul de acum, in care statele incearca sa se apere cu toate fortele de presiunea capitalurilor care le-ar aprecia prea mult monedele, dovedeste ca a mentine o rezerva valutara mare nu e deloc superfluu, nici pentru tarile confruntate cu presiuni de depreciere, ca Romania, in cazul careia ING a calculat ca banca centrala ar fi cheltuit 11 miliarde de euro din 2008 incoace ca sa impiedice fluctuatii prea mari ale cursului. Iar BNR "are cu ce": la 30 septembrie, rezerva valutara a ajuns la nivelul istoric de 32,6 de miliarde de euro, gratie ultimelor intrari de la FMI si UE. Nivelul rezervei a fost, de altfel, caracterizat de guvernatorul Mugur Isarescu drept "usor excesiv", ceea ce explica pozitia sa conform careia statul nu mai are nevoie de un nou acord de finantare propriu-zisa cu FMI, ci doar de un acord de tip preventiv.