Soldul creditelor acordate de bănci populaţiei şi companiilor era la sfârşitul primului trimestru de 210 miliarde de lei (47 miliarde de euro), în scădere cu peste 3% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor BNR. Pentru al doilea trimestru, bancherii au fost optimişti şi au previzionat că cererea de credite va creşte.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, nu consideră pierdut pariul cu creditarea şi şi-a exprimat încă de la începutul anului speranţa că în 2015 vom vedea o cifră pozitivă pentru creditarea totală, creşterea împrumuturilor în lei urmând să com-penseze scăderea creditelor în valută. Isărescu s-a declarat de mai multe ori nemulţumit de ritmul în care băncile acordă împrumuturi, pornind inclusiv de la maniera în care abordează clienţii.

Creditele în lei cumulau 95 miliarde de lei la finele lunii martie, ceea ce înseamnă un avans anual de 7,5%. Deşi credi-tarea în lei a crescut de la o lună la alta, nu a reuşit să acopere prăbuşirea împrumuturilor în valută şi sumele scoase în afara bilanţurilor în procesul de curăţare a portofoliilor de credite neperformante. Creditarea în valută a scăzut cu 11% în ultimul an. În martie, stocul finanţărilor acordate în valută a ajuns la echivalentul a 116 miliarde de lei (26 miliarde de euro), scăderea fiind determinată de restricţiile BNR, dar şi de faptul că băncile au rămas fără resurse în valută importante.

Ponderea împrumuturilor în lei a urcat la 45% din totalul creditului acordat sectorului privat, comparativ cu 35,6% în 2012, iar BNR speră în continuare că menţinerea tendinţei ascendente a acestora va determina intrarea dinamicii anuale reale a creditului total în teritoriu pozitiv. Creditele în lei au continuat să câştige teren în condiţiile propagării reducerilor succesive ale ratei dobânzii de politică monetară asupra ratelor dobânzilor la creditele noi acordate companiilor şi populaţiei.

În luna mai, Consiliul de administraţie al BNR a surprins piaţa printr-o nouă scădere a dobânzii-cheie, de la 2% la 1,75%, pentru a patra oară în acest an, după ce în 2014 banca centrală a tăiat dobânda-cheie de cinci ori. Şi asta nu e tot. BNR a revenit la strategia din toamna anului trecut şi a crescut în luna mai din nou dozajul clasic: a optat pentru un pachet de trei proceduri de relaxare a politicii monetare dintr-o lovitură, abordare mai rar practicată în trecut. Astfel, pe lângă tăierea dobânzii-cheie, BNR a aruncat în lupta pentru creditare şi diminuarea ratelor rezervelor minime obligatorii (RMO) şi a îngustat coridorul format de facilitatea de credit şi de depozit din jurul dobânzii-cheie – adică dobânzile la care băncile se împrumută de la BNR şi respectiv plasează bani la banca centrală pe termen de o zi.

Accelerarea relaxării monetare a venit în contextul scăderii anticipate a inflaţiei „în jur de 0%“, al nivelului redus la care au coborât dobânzile în Europa şi al menţinerii creditării totale în teritoriul negativ.

Circa 3 miliarde de lei le va da BNR băncilor din luna mai prin reducerea rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei, de la 10% la 8%, în speranţa că le va convinge să dea şi mai mult drumul la creditare. Ultima intervenţie a băncii cen-trale pe partea de rezerve minime a fost în noiembrie 2014, când a redus ratele RMO pentru pasivele în valută de la 16% la 14%, cele în lei fiind menţinute, după ce fuseseră ajustate în septembrie, de la 12% la 10%. În 2014 a fost reluat pro-cesul de relaxare a ratelor rezervelor minime obligatorii pe care băncile sunt obligate să le constituie la banca centrală, după aproape trei ani în care acestea au fost „îngheţate“. Coridorul simetric a fost îngustat în luna mai la plus/minus 1,5 puncte procentuale. Astfel, rata dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) s-a redus la 3,25%, iar rata dobânzii pentru facilitatea de depozit a fost menţinută la 0,25%.

Toate acestea au fost semne clare şi mult aşteptate de relaxare monetară destinate încurajării creditării. Iar câmp de acţiune mai există. Rămâne de văzut dacă inundarea băncilor cu lichidităţi şi continuarea trendului de reducere a dobânzii de politică monetară vor reuşi să aducă creditarea totală pe plus.

Banca centrală a folosit la maximum pârghia RMO pentru a lupta cu creditul în valută în perioada de boom, iar apoi la începutul crizei pentru a elibera lichiditate în piaţă. Ratele RMO urmează să fie reduse până la un nivel european, de circa 2%, în cel mult un an şi jumătate, după cum a indicat guvernatorul BNR. „Volumele importante implicate de reducerea ra-telor RMO şi impactul potenţial asupra cursului de schimb fac necesară o abordare graduală a procesului, posibil pe o perioadă de 1 an - 1 an şi jumătate, ceea ce este încă un motiv pentru care intrarea în ERM II în 2016 şi, pe cale de consecinţă, trecerea la euro în 2019 sunt obiective foarte ambiţioase“, a declarat recent Isărescu.