IN 1997, LA SCURT TIMP DUPĂ CE STEVE JOBS SE REÎNTORCEA LA APPLE PENTRU A SCĂPA COMPANIA PE CARE O ÎNFIINŢASE DE PROBLEMELE CU CARE SE CONFRUNTA, Michael Dell spunea în faţa unui public format din câteva mii de manageri din domeniul tehnologiei că, în locul lui Jobs, ar închide compania şi ar da acţionarilor banii înapoi, după cum scrie Forbes. Acum, aproape 16 ani mai târziu, omul de afaceri devenit milionar pe seama companiei Dell pe care a înfiinţat-o în 1984, în vremea studenţiei, cu o investiţie de 1.000 de dolari, simte pe propria piele ce înseamnă să aibă de-a face cu o companie cu probleme pentru care trebuie să găsească o cale de a o readuce pe creştere. Şi, din câte se pare, are în plan să aplice tocmai sfatul pe care îl avea atunci pentru Steve Jobs.

Decizia lui Michael Dell de a delista compania care îi poartă numele de la bursă într-o tranzacţie estimată la peste 24 de miliarde de dolari a stârnit reacţii puternice în industrie atât din partea analiştilor, dar mai ales a investitorilor speriaţi că suma pe care ar putea să o obţină este mai mică decât valorează sau mai bine zis şi-ar dori să valoreze acţiunile pe care le deţin. Mişcarea este la o primă vedere nu doar drastică şi costisitoare, dar de-a dreptul îngrijorătoare, fiind asimilată în industrie drept un efort cu puţine şanse de reuşită. Alţi analişti cred însă că reîntoarcerea companiei la modelul antreprenorial urmat acum un sfert de secol este tocmai soluţia salvatoare pentru Dell.

În sine, planul lui Michael Dell poate fi privit ca un experiment interesant pentru cum poate o companie care pare că şi-a atins limitele să redefinească strategia şi operaţiunile. Mai ales că în calcul au fost luate mai multe variante strategice, iar concluzia a fost că asta e cea mai bună cale. Din punct de vedere contabilicesc, cele 24 de miliarde de dolari, cât este investiţia necesară delistării, vor proveni în cea mai mare parte din împrumuturi de la patru bănci (15 miliarde de dolari în total), dar şi din lichidităţile companiei. Michael Dell va contribui şi el cu participaţia de 15,7% evaluată la 3,6 miliarde de dolari şi cu până la un miliard de dolari din averea personală, iar restul banilor vor veni de la Microsoft (2 miliarde de dolari) şi Silver Lake Partners (un miliard de dolari).

ACŢIONARII ACTUALI AI DELL NU SUNT ÎNSĂ MULŢUMIŢI DE PROPUNERE. Southeastern Asset Management, cel mai mare acţionar independent cu 8,5% din companie, şi alţi trei investitori au avut obiecţii cu privire la tranzacţie, argumentând că preţul de 13,65 dolari pe acţiune, cât ar urma să încaseze, este prea mic. După calculele lor, valoarea unei acţiuni ar trebui să fie mai aproape de 24 de dolari. Ceea ce pare să le scape însă din vedere este că, în lumina evoluţiei mai puţin strălucite a companiei din ultimii şase ani şi a preţului adesea în scădere al acţiunilor, un asemenea preţ va putea fi cu greu obţinut pe Wall Street dacă Dell ar rămâne listată, iar strategia şi operaţiunile ar fi prea puţin schimbate.

DELISTAREA VA ÎNSEMNA CĂ DELL IESE DIN LUMINA REFLECTOARELOR ŞI DIN ATENŢIA WALL STREET-ULUI, ceea ce înseamnă că nu va mai fi comentată şi criticată la tot pasul fiecare mişcare pe care o face compania. În fond, să pui în practică o schimbare radicală a unui business sub privirile dezaprobatoare ale investitorilor şi analiştilor nu-i tocmai simplu de făcut. Şi dincolo de asta, o companie cu un model antreprenorial va putea lua mai rapid decizii şi adapta mai uşor strategia aşa încât să facă faţă competiţiei şi situaţiei din piaţă, cu atât mai mult cu cât cel puţin Microsoft nu va avea putere de decizie în ce priveşte direcţia de business a Dell. Prin urmare, este foarte posibil ca investiţia companiei lui Bill Gates să fie însoţită de un set de condiţii. Este lesne de speculat că Microsoft este interesată de o asemenea investiţie tocmai pentru a se asigura că serviciile şi produsele sale software vor fi prezente pe orice dispozitiv care iese din mâna unei companii care, deşi suferă, încă este unul dintre cei mai mari producători din lume.