Ori de cate ori Morrissey isi lanseaza un album, jurnalistii de specialitate se confrunta cu o problema: sunt prea multe lucruri de spus. A explica trecutul lui Morrissey e ca si cum ai fi nevoit sa condensezi istoria muzicii de chitara din 1983 si pana azi intr-o singura pagina de text. Oare peste cat pot sari?

Trebuie sa explic faptul ca numele lui adevarat este Steven Patrick Morrissey? Ca trupa cu care canta, The Smiths, a avut un impact de neinchipuit asupra muzicii si culturii pop? Ca dupa despartirea acestora din 1987, li s-au oferit recent 5 milioane de dolari pentru un singur concert, iar ei au refuzat?      

Insa nu e vorba numai despre muzica aici: ca sa scrii despre Morrissey, este necesar sa zugravesti un tablou al unuia dintre cei mai complicati, retrasi si enigmatici oameni din lumea muzicii pop. Si-a anuntat celibatul in anii optzeci, a tras semnale de alarma despre drepturile animalelor vreme de decenii, a fost acuzat de rasism, este suspectat a fi un homosexual care refuza sa vorbeasca depre sexualitatea sa. Cum fata pe care o arata publicului intriga atat de tare, nu e deloc surprinzator faptul ca Morrissey a fost subiectul a numeroase interviuri explozive de-a lungul anilor si ca e renumit ca fiind un interlocutor temperamental.

Totusi, acestea nu sunt decat elemente de suprafata ale caracterului sau. Aspectul pentru care Morrissey este cunoscut, atat in inregistrarile sale, cat si in viata reala, este reputatia de cel mai plin de nefericire om din lumea muzicii pop. La fel ca poetul britanic Philip Larkin, Morrissey e capabil sa scrie versuri care descriu plictiseala oprimanta si zdrobitoare a existentei. Retras, izolat si penduland intre ura de sine si suficienta, Morrissey ne aminteste constant de adolescentul din noi. E asemeni omului-sandvis de pe strada pe ale carui placarde scrie "Sfarsitul este aproape!", numai ca el afirma acestea cu atata umor si poezie ca inspira mai degraba admiratie decat dorinta de a-l ridiculiza.

Mare parte a versurilor sale sunt atat de neinduplecat de sumbre, ca e greu sa nu zambesti citindu-le: acesta este omul care a compus cantece despre discutarea literaturii in cimitir sau despre o prietena aflata in coma si a fost inspirat de cazuri de abuz asupra copiilor si de criminali in serie. Unii ar putea sustine ca aproape aluneca inspre parodie - compunerea de versuri stil Morrissey poate fi un joc amuzant de jucat dupa masa de seara, joc in care, impreuna cu prietenii, scrii versuri de genul "Am dureri groaznice si vreau sa mor". Versul acesta l-am creat eu, desi suna alarmant de similar cu ceva ce ar fi putut scrie Morrissey.

Tocmai aceasta fata, pe care o arata publicului, i-a adus lui Morrissey fani, la fel ca si dusmani. E, fara indoiala, genul de vedeta pop careia e foarte posibil sa-i inchini un altar in subsolul casei tale, deoarece in muzica sa exista ceva care scoate la iveala fanul obsedat din om. Aceasta trasatura este cea care i-a adus incredibila popularitate mondiala de data recenta. Chiar daca vremurile de glorie ale The Smiths s-au dus acum aproape douazeci de ani, Morrissey se afla in prezent la apogeul succesului comercial.

Penultimul sau album, "You are the Quarry" (2004), a fost cel mai bine vandut LP al lui, intrecand la acest capitol tot ceea ce a lansat in perioada The Smiths, iar single-urile extrase de pe acest album i-au adus patru hituri de top ten in acelasi an.

Asa se face ca, spre deosebire de atatia artisti ale caror trupe s-au despartit acum douazeci de ani, spre deosebire de atatia cantareti care se decid pentru o cariera solo, in cazul lui Morrissey un nou album este mereu un eveniment asteptat cu nerabdare. "Ringleader of the Tormentors" s-a lansat pe 3 aprilie si s-a bucurat de o publicitate enorma. Single-ul "You Have Killed Me" pare sa puna stapanire pe calea undelor din Romania, unele posturi de radio introducandu-l in "heavy rotation" (lista a pieselor cel mai frecvent difuzate dintr-o perioada data - n.tr.).

Vestea buna e ca noul LP nu dezamageste, cu siguranta. Cu titluri de piese ca "Life is a Pigsty" ("Viata e o cocina") si versuri ca " the world makes me puke" ("lumea ma face sa vars"), albumul paseste pe un teren linistitor de familiar, fiind insa si radical diferit. Morrissey s-a mutat de la Los Angeles la Roma, in timp ce se producea albumul, pretinzand ca s-a indragostit de Cetatea Eterna. Dupa cum suna LP-ul, e sigur ca nu s-a indragostit numai de atat. Cel mai plin de nefericire om din industria muzicala, cinic si celibatar celebru, pare sa fi descoperit dragostea.

Intr-una din piesele care ies in evidenta de pe album, intitulata "Dear God Please Help Me" ("Doamne, ajuta-ma, te rog"), se aventureaza in a scrie despre sex (exclamatie de surprindere) si (dubla exclamatie de surprindere) chiar foloseste un pronume pentru a se referi la persoana iubita. O fi barbat sau femeie? Baiat sau fata? Nu va stric surpriza. Cumparati albumul si descoperiti singuri!       

Traducere de Loredana Fratila-Cristescu