A, da, si mai este si un film, o animatie Disney-Pixar, cu un sobolan drept personaj principal. Peste tot se scrie despre vajnicul Remy (Patton Oswalt), mustaciosul rozator cu veleitati de maestru bucatar, ca ar fi soarece. Ei bine, nu este soarece deloc, ci un adevarat sobolan (atentie la primele trei litere din titlul filmului), cu mustatile si parul gri-albastrui de rigoare. Dar Remy este un sobolan special. Desi natura i-a harazit destinul de a se hrani din gunoaie ("manana-ti portia de gunoi", il bate tatal sau la cap), Remy are un nas prea fin pentru a se supune. Asa ca atunci cand acelasi destin il aduce la Paris, in canalizarea unui faimos restaurant, sobolanul nostru isi da seama ca indeplinirea celei mai fierbinti dorinte ale sale este la doar doua suvite de par distanta.

De ce doua suvite de par? Pentru ca in animata bucatarie a restaurantului se angajeaza si Linguini (Lou Romano), care n-are pic de talent culinar, dar viseaza si el, ca si Remy, sa devina maestru bucatar. Dar, daca pe Remy il ajuta mirosul fin si un al saselea simt cu care dozeaza perfect ingredientele pentru a obtine magnifice delicatese, pe Linguini nu-l ajuta absolut nimic. In afara de Remy.

Intre cei doi eroi ai nostri se incheie un improbabil parteneriat (daca inghititi acest mic defect al filmului lui Brad Bird inseamna ca acesta v-a vrajit de tot) care dovedeste ca mantra fostului proprietar al restaurantului, Gusteau - "oricine poate sa gateasca" - este cat se poate de adevarata. Stand pe crestetul capului lui Linguini si tot tragandu-l de par pentru a-i ghida mainile, Remy il transforma pe acesta in bucatarul perfect, spre uimirea maleficului Skinner (Ian Holm), adevaratul personaj negativ al filmului, maestru bucatar care viseaza sa puna mana pe restaurant si sa-i foloseasca renumele pentru a lansa o linie de semipreparate extrem de profitabile, ucigand astfel arta culinara. Dar au Remy si Linguini grija ca acest lucru sa nu se intample, cu ajutorul focoasei Colette (Janeane Garofalo), o bucatareasa foarte infipta, care ofera filmului un ingredient esential: amorul.

Amuzanta negociere intre "ce vreau", "ce pot" si "ce vor altii de la mine", aventurile lui Remy reitereaza unul dintre cele mai banale mobiluri scenaristice din istoria Pixar: visarea. Remy viseaza sa fie maestru bucatar, Nemo viseaza la libertate si asa mai departe. Meritul celor de la Pixar este ca ne fac si pe noi sa visam in rand cu personajele lor.

Daca animatiei din "Cars" poate ii lipsea expresivitatea (e destul de greu sa faci o masina sa zambeasca), in "Ratatouille" aceasta problema dispare, talentul animatorilor atingand adevarate culmi. Cu cea mai inalta tehnologie, Pixar a reusit sa creeze cel mai convingator sobolan pe care l-a vazut vreodata marele ecran, dar si o multime de feluri de mancare veridice si cu vino-incoace. Iar Orasul luminilor nicicand n-a mai aratat atat de frumos.

Desi se "bucura" de niste dezavantaje evidente, printre care titlul imposibil de pronuntat de catre americani (pe afise exista si o transcriere fonetica, pentru a-i ghida in complicatul demers de a cere un bilet la cinema), accentul frantuzesc, decorul luxuriant al Parisului si cel curat-luna al bucatariei, plus domnul Remy pe post de maestru culinar absolut, au facut ca "Ratatouille" sa incaseze 47 de milioane de dolari in primul weekend de lansare in Statele Unite, urcand pe primul loc in box-office. Chiar daca suma este consistenta, este totusi cea mai mica inregistrata de premierele Pixar din ultimii zece ani, de la succesul mediocru "A Bug's Life". In schimb, francezii s-au repezit cu mic, cu mare la film, "Ratatouille" batand in Franta orice record de incasari inregistrat vreodata de o animatie. Pana in acest moment, filmul a strans aproape 350 de milioane de dolari in toata lumea.

Iar aventurile Pixar nu se opresc aici. Impreuna cu studiourile Disney, compania pregateste o animatie care are, ca si "Ratatouille" anul acesta, toate sansele sa ajunga cel mai vizionat film de gen al lui 2008. Momentan, se stiu destul de putine despre subiect, dar un lucru e clar: animatorii revin in lumea deloc lipsita de sentimente a personajelor facute din metal: personajul principal din "Wall-E" este un robot chiar pe nume Wall-E. Imaginea cu Wall-E, micul robot condamnat sa stranga timp de sute de ani gunoaie pe un Pamant parasit de risipitoarea sa rasa umanoida, este probabil una dintre cele mai induiosatoare din animatiile ultimilor ani.

Despre ce e vorba? E anul 2700, iar lungile secole de consumism nesabuit al oamenilor au lasat Terra sufocata de gunoaie. Oamenii pleaca spre locuri mai primitoare, lasand in urma, ca sa faca curat si sa readuca planeta la conditii propice vietii, o armata de robotei specialisti in dat cu mopul. In urma unei erori de programare, dupa sute de ani, singurul robot activ este micul Wall-E, care, dupa milioane de cubulete facute din deseuri compactate, ridica ochii spre cer si, prin stratul gros de gaze stacojiu-otravitoare, intrezareste stelele. Pe ideea ca cea mai neinsemnata dintre fiinte poate avea un destin uimitor, Wall-E afla ca poate mult mai mult decat sa alinieze deseuri cand pe Pamant aterizeaza Eva, o robotica trimisa de oameni pentru a vedea daca planeta a redevenit locuibila. Vrajitorii de la Disney-Pixar, cele doua studiouri de animatie acum aliate, au stiut sa surprinda si sa impresioneze cu fiecare lungmetraj, de la "Finding Nemo" la "The Incredibles". Iar producatorii promit acum ca "Wall-E" va arata de parca ar fi fost filmat de un cameraman. Ei bine, da, pe-asta am spus-o doar asa, ca sa se infioare specialistii.

"RATATOUILLE". R: BRAD BIRD. D: PATTON OSWALT, IAN HOLM, LOU ROMANO, JANEANE GAROFALO, BRIAN DENNEHY, PETER SOHN, PETER O’TOOLE, WILL ARNETT. DIN 7 SEPTEMBRIE