Jurnal de Sziget
In limba maghiara cuvantul "sziget" inseamna insula - o intindere oarecare de pamant, inconjurata de apa din toate partile. Dar de 13 ani incoace "sziget" inseamna cu totul altceva. Sziget e un festival. Sziget e rock, pop, punk, blues, reggae, jazz, hip-hop. Sziget e atmosfera.
In limba maghiara cuvantul "sziget" inseamna insula - o intindere oarecare de pamant, inconjurata de apa din toate partile. Dar de 13 ani incoace "sziget" inseamna cu totul altceva. Sziget e un festival. Sziget e rock, pop, punk, blues, reggae, jazz, hip-hop. Sziget e atmosfera. Cuvantul si-a depasit hotarele lingvistice si a intrat in patrimoniul international. Cele saizeci de drapele nationale infipte in mijlocul insulei Obudai de pe Dunare dau dimensiunea cosmopolita a festivalului de la Budapesta.
Vineri, 12 august, ora 6,00 dimineata. Breezy si Wytze stau pe scarile unei terase, la nici zece de metri de steagurile pestrite. Ea are 19 ani, e o mulatra din Los Angeles. El are 25 si e din Amsterdam. E sase dimineata si au, amandoi, ochii impaienjeniti. Ea, de somn. El, de bere. Sunt, amandoi, pentru prima oara la Sziget. "E atat de bine aici. Voi, europenii, nu sunteti deloc rasisti. Oriunde m-as plimba aici, nimeni nu se uita ciudat la mine pentru ca sunt negresa", ii spune Breezy lui Wytze. Isi compara, pe diverse teme, tarile. Amandoi sunt nemultumiti de imigrantii care nu vor sa invete limba oficiala, de sistemul de invatamant, de politica externa. Gasesc, aici, inca un numitor comun: antipatia fata de presedintele George Bush. Dupa o ora intreaga de discutii despre politica americana li se inchid ochii. Isi dau intalnire a doua zi, la aceeasi ora.
Dreher Club, terasa la care au stat la taclale Breezy si Wytze, este doar unul dintre patratele marcate pe harta pliata pe care fiecare vizitator o primeste la intrarea pe insula. Odata desfacuta, hartia iti arata inca 61 de astfel de patrate, raspandite pe toata insula. In fiecare, un punct de atractie. De la marile scene de concert, teatre sau cinematografe pana la piscina, macara pentru bungee jumping ori scoala de samba. Pentru 20 de euro, cat face accesul zilnic pe insula, vizitatorul se putea bucura, fara nici o taxa suplimentara, de oricare dintre programele pe care Szigetul le ofera.
Anul acesta, festivalul si-a deschis portile pe 10 august. Intre turistul nerabdator si bucuriile de pe insula nu stau decat podul de peste Dunare si garzile de la capatul lui. Cerberii in tricouri albastre au grija sa nu intri cu alcool sau arme. Nu pentru ca pe insula nu se bea - dar cui ar mai vinde organizatorii berea, daca fiecare ar veni cu proviziile de-acasa?
Dupa ce trece de controlul sumar, vizitatorul se vede liber in paradis. Cu harta intr-o mana si cu bagajele in cealalta, nu-i ramane decat sa-si caute un loc de cort. Are o singura obligatie: sa-l monteze. Daca nu se uita atent pe harta inainte sa infiga cuiele cortului in pamant, s-ar putea sa regrete. N-ar strica sa urmeze principiul din afacerile imobiliare: locatie, locatie si, in cele din urma, locatie. Daca ii plac jazz-ul si blues-ul, s-ar putea sa-i sara perna de sub cap de la rock-ul suparat, langa HammerWorld Stage. Mai putin inspirati, poate pentru prima oara la Sziget, unii si-au asezat cortul langa scena Hare Krishna, grupare cu peste 250.000 de adepti in lume, dar bine reprezentata la Sziget.
Incantatiile - patru cuvinte repetate necontenit, in varii combinatii - curg una dupa alta, stricand somnul celor cazati in apropiere. Peste drum de Hare Krishna, corturile crestine. Calatorul deprimat gaseste acolo, la orice ora, pe cineva cu care sa poata vorbi despre angoasele sale. Nu departe de corturile crestine si-au gasit loc cele pentru alcoolici si drogati. Oameni calmi, cu multa rabdare, stau la dispozitia oricui vrea sa-si spuna povestea. La cativa metri de cortul spovedaniei, la marginea unei terase, un tanar imbracat in negru, cu parul oxigenat, doarme cu capul pe masa. Strange in brate un casetofon din care de ceva vreme nu se mai aude nimic. Langa cotul lui drept se odihneste un pahar de bere pe jumatate plin. Sau pe jumatate gol.
Sambata, 13 august, ora 16,30. Scena principala e in centrul insulei, iar de doua ore aici se agita mii de oameni. Unii au venit de dimineata ca sa prinda un loc cat mai aproape de scena. Concerteaza The Wailers, formatia lui Bob Marley. Marley e peste tot: pe tricouri, pe steaguri, pe insigne. Formatia apare pe scena intr-o baie de blitz-uri. De la primul acord, multimea acompaniaza, vers cu vers, solistul. Scene asemanatoare au loc in fiecare zi. Difera doar fanii. Steagurile in verde, galben si rosu ale Jamaicai lasa loc tricourilor negre, cu cap de mort ori pantalonilor cu turul lasat. Pe scena se perinda, intre 10 si 17 august, Morcheeba, Natalie Imbruglia, Korn, Franz Ferdinand, Nick Cave, Louise Attaque si multi altii. Romania a fost reprezentata de Luna Amara si Mahala Rai Banda.
Atmosfera de petrecere se inteteste si impanzeste insula dupa concerte. Un grup de nemti afumati se incapataneaza sa rupa o banca intr-un mod cat se poate de dureros. Se trantesc mai intai cu spatele de ea, apoi il iau de maini si de picioare pe unul mai mic dintre ei si, cu chiote, dau cu el de banca. Incapatanat, lemnul rezista. Unul dintre nemti, mai cu initiativa, ia banca in brate si isi da cu ea in cap. Spectatorii par sa aprecieze acest Jackass improvizat. Urale. Aplauze.Duminica, 14 august, ora pranzului. Pe scena afro-latina, aglomeratie mare in jurul unor dansatori. De fapt nu sunt dansatori. E doar o demonstratie de capoeira, un fel de arta martiala de origine braziliana, care combina dansul cu diverse lovituri. Printre cei mai spectaculosi artisti, o femeie insarcinata care aterizeaza eficient de fiecare data, spre satisfactia si usurarea spectatorilor.
Un tip urias, cu parul lung, sta calm pe un scaun in fata unui cort. Isi asteapta randul la tatuaje. Pentru 20 de euro vrea sa pastreze ceva din Sziget pe umarul lui drept. Exista, pe insula, si alte moduri de a te intoarce acasa, la parinti, cu suveniruri frumoase. Exista un cort pentru cei cu adevarat curajosi: cortul de casatorii. Ai la dispozitie toate actele necesare, precum si oficialitatile care sa te marcheze pe viata cu spiritul festivalului.
Iar "spiritul festivalului" nu mai e de mult o sintagma creata de vreo firma de PR. In 13 ani, mica insula din nordul Budapestei si-a castigat faima de loc al celui mai important eveniment muzical al Europei Centrale.
"Ai vazut steagurile alea de la intrare?", intreaba Gerendai Karoly, directorul executiv al festivalului, un barbat blond, cu parul lung si cioc. "Este cate unul pentru fiecare tara care ne-a trimis vizitatori. Sunt 60 de steaguri", explica el pentru BUSINESS Magazin. Povesteste ca tocmai s-a intalnit cu "un tip" din Costa Rica.
"L-am intrebat de unde Dumnezeu a facut rost de bilet, ca noi nu distribuim decat in 25 de tari. «De pe net» - imi zice. L-am rugat sa se duca la ghiseul de informatii sa spuna de unde e. La anul bagam si steagul lor."
Acum 13 ani, Gerendai Karoly inca se gandea ca va ajunge sa numere steagurile tarilor din care aveau sa vina turisti cu sutele de mii. Ideea festivalului a fost, ca multe lucruri bune din Ungaria de azi, una post-comunista. "Dupa schimbarea regimului, au disparut taberele pentru tineret. Tinerii nu mai aveau unde sa mearga, sa se distreze, sa socializeze", spune Gerendai. Ii place sa povesteasca despre istoria Szigetului, i se citeste bucuria pe chip cand aude intrebarile. Primul festival a avut loc in 1993 - cu 43.000 de spectatori, n-a fost un mare succes, dar a fost un punct de pornire pentru Sziget FTD Ltd., companie la care Gerendai Karoly detine 45%, alaturi de doi parteneri: Peter Muller (45%) si Takacs Gabor (10%).
Numarul vizitatorilor a crescut, la fel si investitiile. "Daca la Szigetul din 1993 am investit 110.000 de euro, cel de anul acesta, spre exemplu, a costat Sziget FTD Ltd. opt milioane de euro, la care se mai adauga doua milioane de euro de la sponsori si din contractele de barter. La primul festival erau sase puncte de atractie, fata de 62 acum. La banii astia, ai ce oferi", spune el incantat.
O afacere in toata regula, pentru care au muncit anul acesta 25.000 de oameni. Pentru cei aproape 400.000 de vizitatori de anul asta, Sziget FTD a "transferat" pe insula 54 de angajati timp de o saptamana si a impartit sarcinile intre cele noua divizii din cadrul firmei: financiar, programe, tehnic, marketing, servicii (in afara de asistenta medicala, mancare), catering, PR, management, grafica si arta. Pentru asistenta medicala, paza ori mancare si bautura compania a lucrat cu alte firme - iar din banii investiti, jumatate au intrat in programe si un sfert in infrastructura. Programe inseamna, in mare parte, muzica. Dar nu doar atat. Compania incearca in fiecare an "sa puna accent tot mai mare pe partea de cinema, teatru si arta alternativa".
Aduce insa festivalul bani? Anul trecut, la o investitie de 6,2 milioane de euro, incasarile au fost in jur de 6,5 milioane, iar pentru anul aceasta se estimeaza o crestere pana la 8,5 milioane de euro.
Veniturile au provenit pana acum in proportie de 60% din bilete, 30% de la sponsori si cate 5% din catering si de la guvernul de la Budapesta, pentru care festivalul inseamna aproape jumatate de milion de turisti care mananca, dorm si-si cheltuie banii de vacanta in capitala Ungariei timp de o saptamana. Acesta e motivul pentru care Sziget FTD Ltd. nu plateste chirie pentru insula, dar Gerendai spune ca plateste destule taxe si aduce si alte beneficii: in 2003, socoteste el, statul maghiar a colectat 4 milioane de euro de pe urma Szigetului, in care intra totul, de la factura la apa si curentul consumate pe insula pana la incasarile din "turismul de festival".
Szigetul si-a castigat, asadar, un loc si pe agenda guvernamentala maghiara, si in amintirile celor aproape 400.000 de oameni care au venit anul acesta pe insula, alaturi de cele 170 de trupe din circa 50 de tari - un record al festivalului. Si e de asteptat ca oamenii sa vina in continuare - la urma-urmei, ei aleg ce vor asculta, votand direct online sau prin intermediul revistelor.
"Oamenii voteaza, noi incercam sa le facem pe plac", spune Gerendai. Anul acesta au votat 300.000 de oameni - votul se cultiva toamna si se seamana primavara.
O fi facand si marijuana parte din magia festivalului? Gerendai Karoly zambeste larg si explica: "Un studiu recent arata ca 45% din populatia tanara a Ungariei fumeaza marijuana". Acesta e un fapt, nu e o politica a festivalului. "Sa nu ne intelegem gresit. Legea interzice clar vanzarea ori consumul de droguri." Asa e, dar e limpede ca "exista o intelegere intre organizatori si politie. Sa nu uitam ca unii dintre participanti provin din tari in care consumul de marijuana este legalizat. Ofiterii vin pe insula sub acoperire, dar nu urmaresc consumatorii, ci dealerii", mai spune Gerendai.
Dar asta nu e important. Important e ca, de oriunde ai fi si orice fel de atmosfera ai cauta, Sziget e locul in care o gasesti.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro
