Anul 2008 va ramane in istorie ca momentul in care cele mai importante sali de spectacol din Bucuresti si-au inceput metamorfoza din spatii degradate si uzate in scene moderne.

Cel putin asa pretind planurile lansate de Ministerul Culturii si Cultelor: dupa anuntul ca Sala Palatului va deveni, pana in 2009, "primul mall cultural din Bucuresti", un centru cultural cu librarii, spatii de expozitii, sali de teatru si cinema, urmatorul pe lista institutiilor culturale de transformat este Teatrul National din Bucuresti.

Planurile de renovare sunt anuntate in contextul in care cererea pentru cultura este in crestere, mai ales in privinta spectacolelor si a pieselor de teatru. “Take, Ianke si Cadir”, „Egoistul”, „Visul unei nopti de vara” sau muzicalul „Chicago” sunt doar cateva dintre piesele Teatrului National din Bucuresti care se joaca, de cele mai multe ori, cu casa inchisa.

Saptamanal, cateva mii de fani ai lui Radu Beligan, Marin Moraru sau Gheorghe Dinica trec pragul cladirii din Piata Universitatii. De exemplu „Take, Ianke si Cadir” se joaca in fiecare saptamana din 2001, a avut peste 360.000 de spectatori, iar incasarile au depasit 1,5 milioane de lei (peste 400.000 de euro).

Si totusi, piesele sunt montate in sali care nu au fost renovate din anii ‚80, unde iarna este foarte frig si vara foarte cald si unde actorii de pe scena, a caror varsta combinata este in unele cazuri de un sfert de mileniu, trebuie sa vorbeasca foarte raspicat ca sa faca fata sonorizarii precare.

Fiorul te cuprinde inca de la intrarea in Teatrul National, cand folosesti intreaga forta pentru a deschide usa imensa din fier masiv. Imediat ce treci de ea si ajungi la etaj, sunetul usii care loveste la inchidere te face sa crezi ca intreaga cladire se darama. „Teatrul National este la ora aceasta intr-o situatie grea. Are nevoie de reabilitare fizica”, spune Ion Caramitru, directorul teatrului.

Proiectul, care urmeaza sa fie inceput in toamna si care se va intinde pe parcursul a trei ani, va necesita o finantare de 40 de milioane de euro.

Caramitru spune ca Ministerul Culturii a obtinunt un imprumut de 250 de milioane de euro de la Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare pentru reabilitarea monumentelor istorice si a institutiilor culturale, din care 27,2 de milioane de euro vor fi alocati pentru TNB. Restul resurselor urmeaza sa fie asigurate de la bugetul de stat.

"Am vrea ca acest teatru sa sa se deschida catre public, sa poata fi vizitat, sa atragem nu numai oameni de cultura. Am vrea ca lumea intreaga sa stie ca in centrul Bucurestiului functionaza galerii de arta, locuri de intalnire, librarii, cafenele, astfel ca acest teatru sa capete o cu totul alta destinatie pentru publicul larg", spune Caramitru.

Potrivit proiectului, cladirea va fi transformata intr-un centru cultural multifunctional. Sala Mare a teatrului va avea 850 de locuri, fata de 1.100 cat are in prezent, iar acustica si vizibilitatea se vor imbunatati. Sala Studio urmeaza sa fie redata TNB dupa refacerea Salii Omnia ca sediu al Operetei. Sala Amfiteatru va disparea, insa va fi inlocuita de doua sali de 350 de locuri (in cladirea centrala) si 250 de locuri (in subsolurile scenei de la Sala Mare). Iar pe acoperisul cladirii va exista un amfiteatru in aer liber. In plus, majoritatea instalatiilor vor fi innoite, inclusiv instalatia de climatizare.

Actuala cladire a fost inaugurata in decembrie 1973 si modificata apoi in perioada 1983-1984. Proiectul initial a fost realizat de arhitectii Horia Maicu, Romeo Belea si Nicolae Cucu, iar structura de rezistenta de catre inginerul Alexandru Cismigiu.

In anii ’80, la cererea lui Nicolae Ceausescu (caruia ii displacea complet „palaria” din beton armat sugerand palaria lui Ion Luca Caragiale, element arhitectonic definitoriu pentru TNB), cladirea a fost complet redesenata in exterior de catre arhitectul Cezar Lazarescu.

A fost realizata o constructie suplimentara - etajele 3 si 4, care in prezent gazduiesc Galeriile Artexpo, Centrul National al Dansului, Foaierul Tapiseriilor. Iar proiectul lui Horia Maicu, care includea o fresca pe trei fatade ale teatrului, nu a mai fost niciodata terminat. Mai mult, inginerul Cismigiu a declarat ca nu poate garanta in ceea ce priveste siguranta noii cladiri.

Toate aceste transformari din perioada comunista inseamna acum tot atatea probleme de rezolvat. „Constructia suplimentara s-a facut cu titlu provizoriu, desi pana la urma s-a pastrat.

"Indiferent de solutia aleasa, fie demolarea definitiva a acestei carcase, fie pastrarea si consolidarea ei, ambele se pot face doar prin reconstructie. Sunt partizanul primei solutii, care mi se pare cea mai fezabila, acoperita stiintific, recuperatorie si care ar putea da distinctie mediului inconjurator”, spune Caramitru.

In cadrul Teatrului National, functioneaza si alte institutii culturale (Centrul National al Dansului, depozite, galerii si birouri ale Muzeului National de Arta Contemporana).

„Daca proiectul ramane asa cum este acum, Centrul National al Dansului va castiga un spatiu al lui, tot in corpul TNB. Noi am gasit solutia si am propus-o Ministerului Culturii. MNAC, care are galerii si depozite, le va avea in continuare la parterul noii cladiri, construite specific, nu improvizate cum sunt acum”, spune Caramitru.

Totusi, sunt voci care se tem ca respectivele institutii vor ramane pur si simplu fara sediu. Artistul Dan Perjovschi a realizat la Centrul National al Dansului Bucuresti (CNDB) o pictura murala intitulata „La zid”, pentru a protesta fata de posibilitatea ca CNDB sa ramana fara sediu.

Cat despre cluburile care functioneaza in cadrul TNB, singurul care va ramane este Laptaria lui Enache. „Si-a castigat dreptul de a exista. Aceasta institutie nu are de ce sa fie afectata de constructie”, spune Caramitru.

Directorul teatrului spune ca Laptaria va fi amenajata pe acoperisul noului teatru. Iar „Cafe Deko”, barul de la etajul intai al TNB, va inaugura din toamna un nou sediu in Centrul Vechi al Capitalei. Dan Chisu, proprietarul cafenelei, a anuntat ca barul va avea 500 de metri patrati si o capacitate de 250 de locuri, de doua ori mai mult decat in prezent. Terasa La Motoare va fi desfiintata.

Pe de alta parte, se incearca gasirea unei solutii pentru desfasurarea activitatilor TNB si ale Centrului National al Dansului in perioada in care cladirea va fi in reparatii.

„Exista in acest moment intentia de a inchiria sau de a cumpara Teatrul Rapsodia de pe Lipscani. Exista, de asemenea, posibilitatea ca TNB sa-si dezvolte un program coerent de turnee sau ca in subsolul cladirii, in zona in care tinem decorurile, sa amenajam un spatiu de joc neconventional, unde sa jucam spectacolele care in mod normal se joaca in sala Atelier. Nu va fi usor. Va fi o perioada grea, chiar romantica pana la un moment”, sustine Caramitru.

TNB nu este singurul teatru national din fostele tari comuniste care va suferi o astfel de restructurare in 2008.

Teatrul National din Praga a intrat in renovare inca de la finalul anului trecut, urmand ca lucrarile sa se incheie in 2013. Procesul a inceput treptat, cu acoperisul, unde pentru refacerea ornamentelor se vor folosi doua kilograme de aur in valoare de 110.000 de dolari.

Apoi vor fi refacute fatada si sistemul de tuneluri subterane, folosite pentru ventilarea si incalzirea edificiului. Prima reconstructie majora a Teatrului National din Praga a avut loc cam in aceeasi perioada cu TNB, in 1983, cand au fost refacute scena, tribunele si sistemul de ventilatie. In cazul teatrului din Praga, lucrarile actuale nu vor afecta insa spectacolele. Bugetul total va fi de 8 milioane de euro.