Despre Memorialul Renasterii din Piata Palatului s-a spus ca ar putea fi orice: un cartof, un cuib de berze, o maslina sau chiar un bibelou, dar in nici un caz o emblema a Revolutiei din 1989 si a martirilor acesteia, asa cum se prezinta. Mai mult, unii critici de arta spun ca monumentul, ca valoare artistica, nu face doi bani. Desi a costat 56 de miliarde de lei vechi.

Trece zilnic de cel putin doua ori pe langa "bibeloul cu capul in nori" - asa cum ii spune Adrian Stoian, programator, noului monument din fata Senatului, dedicat eroilor Revolutiei din 1989. Recunoaste ca in momentul in care acesta a aparut in Piata Palatului a pierdut ceva timp sa-l analizeze, motiv pentru care era si sa intarzie la serviciu. Dupa mirarea de la inceput, monumentul a inceput insa sa-l lase indiferent. "Nu ma incanta si nici nu-mi displace", spune Stoian. Ba din contra, uneori se amuza pe seama oamenilor care stau cu gura cascata si se intreaba sau incearca sa ghiceasca ce-i "acea chestie din varful sculpturii". Cat despre persoanele care vin sa se reculeaga aici, despre acestea nu poate spune nimic - n-a vazut niciodata pe nimeni facand asta, desi trece des pe langa monument.   

Insa daca Stoian are in momentul de fata o atitudine de trecator neatent fata de noul monument din centrul Bucurestilor, nu acelasi lucru se poate spune si despre o mare parte a artistilor plastici si vizuali sau a criticilor de arta din Romania. In mai putin de o luna de la ridicarea sa, artistul Vlad Nanca spune ca a auzit de la colegii de breasla o multime de apelative de genul un "cartof tras in teapa", un "creier pe bat", "un vector cu coronita", un "kitsch cu patalama", sau o "maslina-n scobitoare".

          Sculptorul Alexandru Ghildus, autorul monumentului, spune insa ca nu e vorba de nici o teapa sau vreun cartof, ci e vorba de un obelisc  care are in varf o coroana.

Insa reactiile produse de alura monumentului, care, conform autorului, ar trebui sa reprezinte un omagiu, au fost atat de puternice incat s-a ajuns sa se vorbeasca chiar de boicotarea si chiar daramarea monumentului. Ionut Cioana, artist plastic, spune ca se gandeste la realizarea unei instalatii cu care sa se proiecteze diferite imagini pe monument ca o forma de protest. Cioana e de parere ca "nu se poate face ceva ca monumentul sa inceteze sa existe. Insa putem sa spunem ce credem despre el, cu ajutorul acestei instalatii".

In momentul de fata, Memorialul Renasterii are deja doua replici, una care circula pe internet si una postata in piata. Replica on-line a lucrarii lui Ghildus e sub forma unui cutit care are infipt in varf un burete de sarma. Comentariul autorului e unul pe masura: "uite ba ca po'''''''' si io sa fac ca Ghildus. Deci o s-ajung mare, nici nu mai am de ce sa-mi fac griji. Nici nu ma mai duc la examen ca aia stiu deja ca sunt un geniu. Eu geniu. Eugeniu". Cealalta replica e amplasata la cativa metri de sculptura din piata: e vorba de un stencil (un grafitti executat cu ajutorul unui sablon), in acest caz sintagma "Monumentul Erorilor", imprimata pe un stalp de iluminat.

         Vlad Nanca crede ca Bucurestiul nu mai avea nevoie de un monument al eroilor, cel putin nu de unul amplasat in Piata Palatului.

In acea zona, reclama la magazinul Univers''''''''all exprima perfect idealurile pentru care s-a luptat in ''''''''89, o multime de oameni iesind in strada atunci pentru a scapa de ratie sau de rafturile goale din alimentari", spune artistul plastic.

Dincolo de semnificatia sa, "tepusa" (titulatura oferita de multi artisti monumentului), nu face altceva decat sa accentueze haosul din centrul capitalei, in opinia lui Nanca. "E o zona plina de statui, cu acele masini ridicate pe pedestaluri si extrem de aglomerata", afirma artistul.

 La Inaugurarea oficiala, de pe 5 septembrie, la care au participat si Traian Basescu si fostul presedinte al statului - Ion Iliescu, primarul capitalei Adrian Videanu a spus ca municipalitatea are un alt proiect in aceasta zona, mult mai interesant, pe care va incerca sa-l puna in practica. Pe de alta parte despre monument Videanu a spus doar ca e o chestiune de gust si ca lui personal nu-i place si nici nu-i cunoaste simbolistica.

La randul sau, Mihai Oroveanu, directorul Muzeului National de Arta Contemporana, e de parere ca Memorialul Renasterii nu face decat sa scoata in evidenta absenta unei viziuni coerente privind monumentul de for public din Bucuresti. De altfel, Oroveanu considera ca termenul de monument e inadecvat pentru lucrarea pe care el o descrie drept "un bibelou ridicat la scara, un mediocru obiect de vitrina, al carui sens si simbolica starnesc tot soiul de intrebari". Criticul de arta Tudor Octavian considera de asemenea ca monumentul arata ca un bibelou modernist supradimensionat, care forteaza relatia cu ambientul.

Pe de alta parte, nu doar estetica monumentului starnit controverse. S-a discutat cu aprindere si despre modul in care a fost selectat proiectul lui Alexandru Ghildus.

Dezvelirea statuii a avut loc pe 1 august, iar prezentarea de atunci a avut un fundal sonor creat de cativa bucuresteni indignati, in mare parte artisti si studenti la Facultatea de Arte, inarmati cu pancarte pe care scria "15 ani de tepe, nici un vinovat". Insa monumentul se afla in centrul atentiei cu mai bine de un an inainte de inaugurare. In martie 2004, in ultimul an de mandat al lui Razvan Theodorescu la Ministerul Culturii, s-a organizat un concurs pentru realizarea unei lucrari care sa devina o emblema a revolutiei.

Juriul, format din doi plasticieni, Ion Marchis si Bogdan Barleanu, un arhitect, Gheorghe Balasoiu si un reprezentant al Secretariatului de Stat pentru Revolutionari, Ovidiu Popescu, a avut de ales din 15 proiecte. Pe 16 martie 2004 a fost selectata propunerea lui Alexandru Ghildus, iar pe 2 august acesta incheia un contract cu Ministerul Culturii in valoare de 56 de miliarde de lei vechi. Pe 15 decembrie anul trecut, fostul presedinte Ion Iliescu si actualul presedinte Traian Basescu puneau piatra de temelie a viitorului monument intr-o zona des catalogata drept o aglomeratie de sculpturi, un loc aflat in suferinta din punct de vedere estetic. Criticul de arta Tudor Octavian, crede ca toata forfota s-a produs din cauza ca "nu avem mai multe monumente de discutat, ca nu exista o relatie vie intre productia sculpurala si urbanitate". Dar recunoaste ca discutiile asupra acestei lucrari au fost iscate si de "suma investita in realizarea monumentului".

Realizatorul, Alexandru Ghildus, spune insa ca toate opiniile negative legate de lucrarea sa sunt "confectionate" si ca principala problema a contestatarilor e ca el a castigat concursul si cele 56 de miliarde. Artistul spune ca a creat "un spatiu de meditatie, unde vor putea veni parintii sau rudele martilor pentru a-i evoca sau pentru a depune flori". Pe de alta parte, Ghildus crede ca lucrarea, care se doreste a fi un omagiu adus celor care au luptat si murit la revolutie, va deveni un simbol sau un reper turistic. Pana atunci unii critici, precum Tudor Octavian, spera ca toate controversele actuale sa fie in beneficiul lucrarii. Pana la urma si piramida de otel si sticla din Paris sau Turnul Eiffel au starnit controverse in momentul aparitiei lor.