In seria de autor "Amin Maalouf" a editurii Polirom, dupa cinci titluri sclipitoare ale Domnului Orient (acesta este supranumele occidental al scriitorului; libanez de origine, a emigrat in Franta, tara in limba careia si-a scris toate productiile literare), avem prilejul sa ne intalnim cu inca un roman care tese meditatii si povesteste intamplari despre ciocnirea civilizatiilor si despre dialogul, adesea frant, intre mentalitatile popoarelor care traiesc in bazinul Mediteranei. Desi in linia tematica obisnuita, "Scarile Levantului" este, probabil, cel mai despovarat de artificii literare si de elemente de recuzita exotice.

Ne aflam in Parisul zilelor noastre, unde are loc, in plin spatiu public, o intalnire neobisnuita: cea dintre autor si personajul care va deveni eroul-narator al povestii sale - Ossyan Ketabdar. Mergand cu metroul, cel dintai are sentimentul ca il recunoaste pe unul dintre calatori caruia, dupa obositoare eforturi de memorie, se pare ca i-a zarit chipul cu multi ani in urma, intr-un manual gimnazial de istorie, unde figura, dupa toate aparentele, ca erou al Rezistentei franceze. Cei doi leaga o conversatie, care, din pricina faptului ca Ossyan, insingurat, simtea nevoia unei spovedanii, devine un dialog de cateva zile intr-o camera de hotel, care va fi consemnat, cu luare-aminte si respectand toate inconvenientele oralitatii, de catre autor. Relatia dintre cei doi este estompata, lipsita de interactiuni afective personale, pentru ca ceea ce conteaza cu adevarat este povestea lui Ossyan Ketabdar, un oriental instruit, impregnat cu experiente culturale diferite, tolerant, pacifist, bland si intelept, care traieste paroxistic inaintarea spre pierzanie a lumii musulmane. Vlastar al unei nobile familii turco-armenesti, descendent al unui sultan de la Inalta Poarta, Ossyan se refugiaza impreuna cu familia in Liban, unde traieste starea de gratie paradisiaca a unei tinereti indestulate si lipsite de griji. Trimis sa studieze medicina in Franta, ajunge sa lupte in Rezistenta, unde devine erou aproape fara sa vrea.

La sfarsitul razboiului, se intoarce in patria lui de imprumut, unde este rugat de mediile intelighentiei libaneze sa tina conferinte despre experienta lui de lupta. Asa o reintalneste pe Clara, o evreica pe care o cunoscuse la Montpellier, in timpul ilegalitatii. Dragostea lor pare sa nu cunoasca nici o opreliste: se casatoresc si Clara ramane insarcinata. Inainte sa se nasca Nadia, viitoarea lor fiica, blanda Clara pleaca la Haifa, unde si ramane din cauza declansarii razboiului intre arabi si israelieni. Intre timp, disperat sa o intalneasca, Ossyan isi vede zadarnicite eforturile de un frate ticalos, Salem, care il intemniteaza intr-un ospiciu. Aici ajunge sa zaca pret de aproape treizeci de ani, fara sa-si mai reintalneasca sotia si nici odrasla. Vor reusi oare cei doi sa-si reinfiripe povestea de dragoste, peste toate dusmaniile dintre popoarele lor?

Amin Maalouf, Scarile Levantului,

Editura Polirom, Iasi, 2006