Daca admitem ca mediul in care se face comunicarea influenteaza continutul comunicarii, am putea crede ca excesul de agresivitate din unele zone ale Internetului face parte din specificul mediului. Psihologii care studiaza fenomenul nuanteaza aceasta ipoteza.

Cu siguranta, nu sunt singurul deranjat de agresivitatea prezenta in Internet. In unele medii virtuale, invectivele par sa dea nota dominanta, replicile acide abunda, iar violenta verbala se manifesta plenar. Si totusi, am constatat ca aceasta imagine apare, de fapt, destul de rar in comparatie cu nenumaratele spatii publice (tot virtuale, desigur) in care atmosfera este destinsa, replicile sunt la obiect si, in general, "neticheta" este respectata. Daca ar fi sa fac un clasament al agresivitatii in ciberspatiu, acesta ar avea pe prima pozitie comentariile referitoare la articolele publicate in editiile electronice ale ziarelor, pozitia urmatoare fiind adjudecata de replicile din blogurile unor jurnalisti cu notorietate (in special comentatori politici). Mai in spate s-ar situa forumurile publice ne-moderate, unde neplacerile sunt mai degraba generate de asa-numitii "trolls" - provocatori care deturneaza sau distrug fire de discutie, fie prin atacuri la adresa participantilor, fie prin inundarea forumului cu mesaje nesemnificative.

Exista mai multe explicatii pentru excesul de violenta verbala din primele categorii ale clasamentului. Numerosi publicisti s-au aratat indignati de valul de abjectii revarsat sub paginile virtuale ale ziarelor si revistelor, acuzand in cele mai multe cazuri anonimatul sub care se ascund cei care posteaza. Ideea este ca, in spatele unei porecle, semnatarul se simte absolvit de responsabilitatea spuselor sale. Oare asa sa fie? De curand, cateva studii experimentale au demonstrat ca, dimpotriva, sub identitati reale agresivitatea in medii virtuale tinde sa creasca. Dr. Ros Dyer de la Staffordshire University a constatat o crestere de patru ori a numarului de atacuri, in conditiile in care subiectii unui spatiu de conversatie se cunosc intre ei, in comparatie cu mediile in care identitatile sunt difuze. Explicatiile teoretice care sustin rezultatele vin de la specialisti in psihologia Internetului (da, exista aceasta specializare), care sustin ca asa-numita "dezinhibare online" tine de mai multi factori strans corelati, iar eliminarea unuia (anonimatul) nu modifica semnificativ ansamblul. Intr-o ampla lucrare numita "The Psychology of Cyberspace", profesorul John Suler de la Rider University trateaza si alti factori ai dezinhibarii online, printre care si disocierea dintre identitatea reala si identitatea asumata in Internet, exact ca in cazul jocurilor online, precum si neutralizarea statutului, un efect care pleaca dintr-o ideala democratie a ciberspatiului, unde sansele exprimarii sunt egale, iar fructificarea lor tine exclusiv de abilitatea comunicarii, de calitatea ideilor si eventual de expertiza intr-un anumit domeniu tehnic. Nu in ultimul rand, profilul psihologic personal al internautului potenteaza intr-o mare masura ceilalti factori, asa ca este putin probabil ca o persoana rezervata si echilibrata in viata reala sa devina excesiv de agresiva online.

Poate ca mai degraba sporul de agresivitate din comentariile de sub articolele ziarelor se trage din traficul ridicat al acestor situri. Notorietatea jurnalistului sau a publicatiei atrage un numar mare de cititori, asa ca un comentator sub pseudonim - atat cel agresiv cat si cel tamp aprobator - obtine o expunere pe care nu o poate dobandi prin forte proprii, de pilda printr-un blog personal. Merita remarcat faptul ca multe dintre "flames" provin de la mereu aceleasi "nicknames", semn clar ca semnatarii isi asuma o identitate in Internet - ceea ce difera subtil, dar esential, de anonimat - si un "rol" usor de ghicit ("Gica Contra" pare cel mai popular). Mai departe, agresivitatea nu este directionata doar spre autorul textului discutat, ci si spre alti cititori care propun comentarii, generand astfel "flame wars" care deturneaza discutia, iar comentariile pertinente, care propun un punct de vedere diferit sau releva aspecte inedite asupra tematicii, se pierd intr-un noian de mesaje fara relevanta. Practic, chiar ratiunea de a exista a acestor spatii publice de discutie este pusa sub semnul intrebarii. Inca un argument impotriva supozitiei ca anonimatul este responsabil pentru violentele de limbaj si atacurile din spatiile de libera exprimare din Internet este faptul ca, in mare masura, agresivitatea si intoleranta sunt prezente (mult prea prezente) in orice dezbatere publica din societatea romaneasca, sub identitati clar precizate. Insa publicatiile care se respecta au datoria sa cultive dialogul civilizat si cred ca moderarea sau selectia mesajelor cititorilor poate fi un prim pas.