Bataliile comerciale sunt la ordinea zilei intr-o economie din ce in ce mai interconectata si mai competitiva. Insa nici un domeniu nu poate rivaliza cu tehnologia informatiei in privinta incrancenarii, ferocitatii si vitezei cu care se desfasoara aceste batalii, care capata uneori nuantele unor veritabile "razboaie religioase". 

In plus, ratiunile acestor inclestari sunt adesea obscure si vizeaza obiective situate dincolo de orizontul imediat al pietei. Si, pentru ca tabloul sa fie si mai sumbru, sa ne amintim ca acesta este teritoriul unde actioneaza una dintre cele mai agresive companii din istoria recenta: Microsoft. Marile conflagratii nu se situeaza insa in industria de echipamente, care pastreaza in mare masura caracteristicile - si manierele - epocii industriale. Razboaiele cele mai spectaculoase sunt cele plasate in domeniul software iar miza majora este Internetul. 

Iar aici nici un razboi nu poate fi vreodata considerat incheiat. Nici chiar cel al sistemelor de operare sau al aplicatiilor de birou, in care Microsoft domina copios, dar amenintarile nu lipsesc.

Unul dintre cele mai interesante episoade a fost "batalia browserelor", care s-a desfasurat la mijlocul anilor ‘90, o data cu cresterea rapida a popularitatii web-ului. Netscape Navigator era liderul pietei si standardul de facto in tot ce insemna navigare in web. Microsoft a reactionat cu intarziere, dar in forta: a licentiat de la NCSA browserul Mosaic - a carui dezvoltare a fost condusa multa vreme tocmai de catre Marc Andreessen, liderul firmei Netscape. Microsoft a lansat Internet Explorer (IE) in august 1995, versiunile succedandu-se cu repeziciune. Apoi Microsoft a semnat intelegeri cu marii producatori de PC pentru ca acestia sa pre-instaleze IE pe computerele noi, iar apoi a integrat browserul in sistemul de operare Windows. 

Pe de alta parte, Microsoft a mobilizat resurse importante pentru a imbunatati IE si, in cele din urma, a reusit sa depaseasca Netscape Navigator.  La prima vedere pare greu de inteles miza acestei batalii (purtata adesea cu mijloace deloc ortodoxe), avand in vedere ca ambele produse erau gratuite. De fapt lucrurile importante se petreceau in zona serverelor, unde Netscape domina si de unde-si culegea veniturile. Standardele web-ului inca nu erau stabile iar browserul dominant avea sansa sa dicteze in privinta tehnologiei servereler. Cert este ca o data ce a pierdut dominatia browserului propriu, Netscape si-a vazut compromise produsele server, asa ca a fost cumparata de AOL in 1998. Microsoft IE a atins cativa ani mai tarziu o cota de piata de 96%, ceea ce i-a permis sa se relaxeze si sa adopte cu mai multa bunavointa standardele W3C. Totodata, a devenit tinta predilecta a atacurilor iar utilizatorii au inceput sa reproseze Microsoft-ului ca neglijeaza aspectele legate de securitate.

Chiar si sub aripa AOL, Netscape a inteles ca nu poate lupta cu Microsoft folosind "arme conventionale", asa ca s-a inspirat din succesul Linux-ului si a lansat in 1998 un proiect open-source numit Mozilla, care a beneficiat de aportul substantial al unei comunitati de voluntari. 

Mozilla - distribuit si sub brandul Netscape - suferea insa de pacatul multor produse open-source din acea vreme: era prea complex. Deci greu de utilizat, lent si mare consumator de resurse.

Insa lucrurile au capatat o noua turnura in 2002, cand Blake Ross - un tanar de 19 ani care contribuia deja de cinci ani la Mozilla - s-a hotarat sa dezvolte o varianta simplificata si mult mai flexibila. Ideea i-a atras pe multi voluntari iar rezultatul nu s-a lasat asteptat. In ziua lansarii - 9 noiembrie 2004 - noul browser Mozilla Firefox a fost descarcat de peste un milion de utilizatori. Mic, rapid, usor de folosit si mult mai putin vulnerabil decat IE, Firefox a capatat instantaneu statutul de vedeta a Internetului. O comunitate entuziasta dezvolta o multime de extensii ingenioase care-i sporesc atractivitatea.

In sase luni a ajuns la peste 50 de milioane de utilizatori iar statisticile siturilor web destinate specialistilor - de pilda Slashdot sau BoingBoing - releva ca circa 50% dintre vizitatori folosesc Firefox. Desigur, Microsoft IE nu este inca in pericol... Insa lucrurile devin complicate, deoarece Google a realizat deja propriul browser bazat pe Firefox si intentia de a integra tehnologia serviciilor sale web cu browserul de la Mozilla aprinde inca si mai mult un alt razboi in plina desfasurare: cel al motoarelor de cautare.