La inceputul anului, unii specialisti de pe Wall-Street estimau ca o actiune Google, la acea vreme in valoare de peste 450 de dolari, va ajunge sa valoreze 600 de dolari pana la finalul anului. Au fost si superoptimisti care vorbeau chiar de 800 de dolari. Si totusi, actiunile companiei s-au dovedit mult mai nesigure. In ianuarie si februarie au inregistrat doua puncte de cotitura, scazand cu 15%, apoi cu alte 7%, ajungand in primele zile ale acestei luni la o valoare unitara de aproximativ 375 de dolari.

O evolutie graitoare pentru parcursul de inceput de an al companiei conduse de Sergey Brin si Larry Page: Google dezamageste. Iar analistii n-au ratat prilejul sa puna pe tapet o serie de motive pentru care compania, considerata nu cu mult timp in urma un gigant invincibil, poate fi etichetata astazi drept vulnerabila.

Celor de la Google li s-a reprosat faptul ca nu reusesc sa castige bani si din altceva decat din publicitatea online, dar si "abdicarea" in fata pretentiilor de cenzura ale guvernului chinez, dupa cum nu au fost trecute cu vederea nici controversele iscate de proiectul Google Print (de scanare a unora dintre marile opere literare ale lumii) sau de aplicatia Google Earth (harti digitale realizate prin prelucrarea de fotografii preluate din satelit). Motive suficient de solide pentru a schimba imaginea pe care Google si-o crease cu atata grija pe piata. De altfel, motto-ul companiei, "Do no evil" (Nu face rau - n.r.), a inceput sa fie luat peste picior de indata ce Google s-a trezit implicat intr-o serie de scandaluri.

Cum s-a ajuns aici? Pe scurt, dupa ce compania a intrat pe piata din China, autoritatile de la Beijing au cerut cenzurarea site-ului local. Pentru a nu fi "expulzat", Google s-a conformat fara prea multe comentarii, iar cautarile care contineau termeni "sensibili" pentru guvernul chinez (cum ar fi Tien An Men sau Tibet) au inceput sa nu mai returneze rezultate - lucru ce a atras multe proteste din partea organizatiilor pentru drepturile omului. Pe de alta parte, Google a avut de pierdut si odata cu lansarea Google Earth. Cateva dintre tarile "scanate" de Google, cum ar fi Australia, Coreea de Sud sau India, au reclamat faptul ca pe hartile furnizate de gigantul online apareau cladiri sau zone de importanta strategica. Va intrebati daca figurau cumva si obiective militare sensibile din Statele Unite? Ati ghicit, nici vorba. 

Iar imaginea deja botita a Google a mai incasat un pumn odata cu proiectul Google Print, compania fiind acuzata ca incalca drepturile de autor pentru cartile pe care le pune la dispozitie online gratuit pentru orice utilizator de Internet. Totusi, problema cea mai arzatoare pentru investitori este dificultatea pe care Google o are in a-si diversifica sursele de venituri.

In ultimii doi ani, compania a lansat peste 100 de aplicatii software, printre care celebrul serviciu de e-mail Google Gmail (serviciu care a oferit pentru prima oara un spatiu enorm de stocare, de doua sute de ori mai mult decat orice alt furnizor de e-mail la acea vreme), programul de mesagerie online Google Talk, aplicatia de cautare pe computer Desktop Search,  si, recent, Google Video Store. In plus, Brin si Page au mai avut si alte idei, unele foarte costisitoare - au achizitionat 5% din rivalul AOL pentru 1 miliard de dolari in decembrie 2005, totodata, declarandu-se gata sa puna la punct un proiect gigantic, prin care sa ofere internet wireless pe intreaga suprafata a orasului San Francisco. Si, cu toate astea, 98% din veniturile sale vin in continuare din publicitatea online.

Dar cat de mare este, de fapt, Google? Recent, capitalizarea companiei a depasit 100 de miliarde de dolari. Anul trecut, a avut venituri de 6,14 miliarde de dolari, in crestere cu 92% fata de cele 3,19 miliarde obtinute in 2004. Cota de piata a Google a ajuns in ianuarie la 41,4%, cu peste 6% mai mult fata de aceeasi perioada a anului trecut, conform unui studiu realizat de compania de cercetare a pietei comScore Networks.

Pe de alta parte, cotele de piata ale principalilor sai competitori - Yahoo!, MSN si Time Warner Network - au fost in scadere in ultima perioada. Cautarile din reteaua Yahoo! au scazut cu 3,1%, pana la o cota de piata de 28,7%, MSN a pierdut 2,3% - ocupand acum 13,7% din piata cautarilor, iar Times Warner are o cota de 7,9%, in scadere cu 1,7 procente fata de anul trecut. Doar Ask Jeeves, care de curand si-a schimbat numele in Ask.com, a reusit sa isi creasca cota de piata in ianuarie, de la 5,1% la 5,6%.Totusi, Google avea sa dea primele semne vadite de slabiciune la finalul lunii trecute, la scurt timp dupa ce directorul financiar al companiei George Reyes indica o incetinire a ritmului de crestere.

"In mod clar, ritmul nostru de crestere se incetineste. Se poate vedea acest lucru in fiecare semestru. Trebuie sa gasim noi metode de aduce bani in afacere", a spus Reyes, care a motivat aceasta incetinire a companiei prin "legea numerelor mari", referindu-se la faptul ca Google nu va putea sustine o crestere semnificativa pe masura ce devine tot mai mare. Ceea ce pentru multi specialisti a parut o declaratie absolut normala din partea directorului financiar, a declansat in piata o adevarata "furtuna", care a dus la caderea actiunilor cu 7% intr-o singura zi. O scadere care a sters, dintr-o singura miscare, cate 900 de milioane de dolari din conturile cofondatorilor Sergey Brin si Larry Page. E drept ca fiecare are in continuare o avere de peste 11 miliarde de dolari.

"Nu inteleg cum aceasta asa-zisa stire este o stire cu adevarat", a declarat Cody Willard, directorului unui fond de investitii specializat in tehnologie. "Eu consider ca directorul financiar pur si simplu a repetat ceea ce compania a spus din prima zi, ca trebuie sa gaseasca noi metode de a creste", a adaugat el. Multi specialisti sunt de parere ca volatilitatea actiunilor Google este cauzata in mare parte de politica celor doi fondatori de a nu da prea multe detalii despre situatia financiara si despre planurile de viitor ale companiei. Intr-o incercare de a mai calma spiritele in randul investitorilor si al analistilor, a iesit la rampa directorul executiv Eric Schmidt, care a promis o crestere a afacerii pe segmentul cautarilor online - principala activitate a companiei -, dar si asumarea unui rol mai important in lumea publicitatii "offline".

Cu alte cuvinte, publicitatea marca Google ar urma sa intre si pe sectoare traditionale, extinzand business-ul de pe Internet. Schmidt a subliniat chiar faptul ca, din punctul de vedere al conducerii, Google activeaza pe intreaga piata de publicitate a lumii, a carei valoare se situeaza, conform estimarilor, la 600-800 de miliarde de dolari.

Nu este prima oara cand actiunile Google se dovedesc volatile. In ianuarie, cand compania a dat publicitatii cel mai recent raport financiar, actiunile Google au scazut imediat cu circa 15%. Motivul? Cu toate ca rezultatele financiare au fost in crestere, nu s-au ridicat la nivelul asteptarilor de pe Wall Street.

Unii analisti nu ezita sa puna instabilitatea actiunilor pe seama imaginii serios sifonate a Google. Poate ar fi un pic prea mult spus ca Google este un gigant cu picioarele de lut  sau ca Google merge pe sarma, pregatind semnalul pentru un nou crah al companiilor dotcom. Totusi, riscul exista. Un editorialist din presa britanica se intreba, intr-un articol de saptamana trecuta, ce s-ar intampla daca cei mai mari actionari ai Google, Fidelity si Capital Research (care detin impreuna actiuni in valoare de 15 mld. dolari) ar intra cumva in panica din cauza speculatiilor care inconjoara compania si ar incepe sa vanda masiv. Scenariul panicii pare improbabil, dar, pe de alta parte, si primele semne ale crahului din 2000 au fost asemanatoare.