Într-o eră digitală în continuă evoluţie, inovaţia a devenit cuvântul de ordine în industria de IT&C. Mai mulţi lideri ai industriei au vorbit în cadrul evenimentului ZF High-Tech Innovation Summit 2023, care a avut loc la finalul lunii septembrie, despre cum poate sectorul tech din România să evolueze, cum poT fi susţinutE inovarea şi inovaţia, dar şi ce ar trebuie să facă România pentru ca industria de tehnologie locală să ajungă să genereze 10% din PIB-ul ţării în 2025. Ce au propus?

În ziua de azi, tot ce este legat de inovaţie, de tehnologie, este legat de conectivitate. Dincolo de conectivitate se află infrastructura. Din punctul nostru de vedere, infrastructura reprezintă pilonul care devine un facilitator în acest lanţ trofic sau ecosistem al tehnologiei şi inovaţiei. Iar în zona de inovaţie, acest facilitator este mai mult decât atât, este un pilon fundamental pe care se bazează operatorii şi, implicit, ulterior conectivitatea şi tehnologia care prinde viaţă. Este nevoie de upgrade-uri relevante şi de inovaţie în ceea ce priveşte infrastructura pentru a putea continua drumul spre inovaţie”, consideră Ionel Crăciun, business development manager CEE la Vantage Towers, prezent în cadrul conferinţei ZF High-Tech Innovation Summit 2023. Care sunt polii inovaţiei din România?, ediţia a cincea.

5G-ul românesc, departe de media europeană

La capitolul conectivitate, tehnologia 5G, care permite conectarea unui număr uriaş de device-uri şi echipamente IT, inclusiv industriale, este încă la început în România, iar o dezvoltare mai rapidă a acestei infrastructuri poate avea loc doar prin parteneriat între mediul public şi cel privat, este de părere Nicolae Vîlceanu, network director în cadrul Vodafone România. „Coloana vertebrală a inovaţiei şi a societăţii digitale este conectivitatea. Şi 5G este răspunsul potrivit pentru a aduce conectivitatea mai departe. Unde suntem noi, ca ţară? Suntem la începuturi comparativ cu Europa. De ce? Dintr-un milion de motive, dintre care acum o parte dintre ele şi-au găsit răspunsul şi rezolvarea – iar pentru o parte dintre ele în continuare ne preocupă identificarea unui răspuns. Unde o să fim? Cred că tradiţional România s-a dezvoltat foarte rapid în raport cu societăţile din partea de vest a Europei şi acum avem mai multe ingrediente care să ne poziţioneze mai bine. De ce am avea nevoie să ducem povestea asta mai departe? Am avea nevoie de un parteneriat public-privat care să ne ofere un cadru potrivit pentru a ne dezvolta. Am avea nevoie de un partener public care să ne ajute să investim fondurile acolo unde ele fac o diferenţă pentru utilizatorul final şi nu neapărat în lucruri care n-au un efect imediat”, a subliniat el.

Despre investiţii a vorbit la rândul său Ionel Crăciun, spunând că infrastructura de comunicaţii din România se află la un nivel destul de bun în prezent, însă pentru a putea susţine în continuare traficul şi adopţia de dispozitive inteligente/smart aceasta are nevoie de investiţii – care vor fi realizate odată cu extinderea reţelei 5G. „Infrastructura are nevoie de upgrade-uri şi acestea vor apărea odată cu implementarea tehnologiei 5G, lucru care este deja un plan concret, nu mai este o promisiune sau o dorinţă. Presiunea vine însă din dorinţa de a fi eficient, iar statisticile vorbesc de la sine: traficul de date, în special influenţat de partea de video, a ajuns la cote ridicate, iar acest fapt pune presiune pe operatorii mobili să-şi upgradeze reţelele, să-şi crească prezenţa din punctul de vedere al operaţiunilor”, a explicat Ionel Crăciun.

Vorbind tot pe marginea tehnologiei 5G, Dragoş Rebegea, country manager România, head of sales România & Moldova, Ericsson, consideră că drumul spre „inovaţie” devine din ce în ce mai scurt având în vedere că rata de adopţie a smartphone-urilor cu această tehnologie se dublează de la un an la altul. „Unde ne aflăm noi? România a început extrem de bine în urmă cu patru ani, a fost probabil printre primele 10 ţări din Europa care au lansat servicii 5G. Conform ultimelor cifre publicate de ANCOM, la sfârşitul anului trecut erau 720.000 de utilizatori 5G, reprezintă aproximativ 4% din totalul utilizatorilor de comunicaţii mobile. Cum stăm faţă de ceilalţi? Depinde la ce ne raportăm. Dacă ne raportăm la cei din prima linie, America de Nord, penetrarea abonamentelor 5G acolo este de 40%, noi avem aproape 4%. Dacă ne raportăm la Europa de Vest, aproximativ 18% dintre abonamente sunt 5G. Dacă ne raportăm la Europa Centrală şi de Est, stăm mai bine – din statisticile noastre reiese că acolo penetrarea 5G este undeva la 1%, iar noi avem 4%. Există şi un revers al medaliei: ne-am grăbit să lansăm aceste servicii cu o tehnologie care poate fi numită 4G plus. Peste 80% dintre operatorii mobili din lume nu diferenţiază în abonamente 5G de 4G. Aproape 50% dintre utilizatorii de telefoane mobile din România au telefoane capabile de 5G. Din 2021 a crescut de trei ori penetrarea utilizatorilor de servicii 5G.”

El a explicat că până când tehnologia 5G nu va penetra mai puternic şi zona industrială nu îi vom afla adevărata valoare. „Am început cu ceva simplu, evolutiv, care a fost mai uşor de implementat de către operatori şi poate mai uşor de digerat de consumatori. Nu este suficient, pentru ca această tehnologie de conectivitate să fie un facilitator pentru inovare şi să adreseze dincolo de voce şi date, trebuie să mergem cu 5G în zona industrială, în zona de internet of things, de connected devices şi să putem oferi diverselor verticale acea platformă de conectivitate care să ducă la acea digitalizare pe care ne-o dorim cu toţii, fie că este vorba de digitalizarea vamei, a serviciilor publice, a administraţiei publice locale, a proceselor interne ale unei companii. Este nevoie de o schimbare de ritm.”

Parteneriatele, o soluţie

Pe de altă parte, Nicolae Vîlceanu a menţionat că pentru a avea inovaţie continuă este nevoie de parteneriate şi între companiile private din diferite domenii – pentru a putea crea proiecte, soluţii şi produse inovatoare care să vină şi să îmbunătăţească activităţile din diferite industrii. „Colaborarea dintre companiile private este un factor important în inovare, educaţia este iar un factor important, mediul academic joacă un rol important - iar asta am observat de curând, când ne-am alăturat Universităţii Politehnica într-un parteneriat şi am deschis Vodafone Innovation Hub - am descoperit cu surprindere apetitul pentru inovaţie şi pentru abordarea diferită a problemelor pe care le avem astăzi în societate. Colaborarea dintre toate aceste elemente poate schimba radical modul în care abordăm lucrurile. Punându-ne eforturile şi energia împreună, putem să atingem un nivel diferit în a crea un ecosistem favorabil inovaţiei. Parteneriatul cu companii care au un nume şi o tradiţie importantă şi cu alţi provideri de echipamente de telefonie mobilă cred că va aduce lucruri benefice, pentru că colaborarea poate să facă diferenţa – nu este despre noi şi ceilalţi, este despre noi toţi împreună”, consideră Vîlceanu.

El a explicat că tehnologia 5G permite abordarea „network as a platform” – adică reţeaua 5G poate oferi o platformă extinsă pe care pot fi construite o varietate de servicii şi aplicaţii. „Şi am două exemple, unul dintre ele e legat de ce zicea un prieten şi anume faptul că dronele în viitor o să fie precum telefoanele, o să avem drone peste tot, aşa cum astăzi avem telefoane în buzunar o să fie drone peste tot. Ca o dronă să-şi găsească singură drumul unde are de mers, trebuie să se ghideze şi ghidajul se va face prin 5G. Dacă reţeaua i-ar spune: «Hei, aici este un concert şi poate n-ar fi chiar safe să treci pe deasupra pentru că aşa îţi impun reglementările aeriene», drona poate să ocolească în mod inteligent vorbind cu reţeaua şi citind în reţea că acolo sunt zeci de mii de oameni care participă la un concert. Iar o altă aplicaţie este legată de un API care comunică între telefon şi reţea starea bateriei şi reţeaua poate să-şi adapteze modul în care interacţionează cu respectivul telefon astfel încât device-ul să ajungă la îndeplinirea taskului pe care îl are cu bateria disponibilă, deci practic se adaptează canalul de comunicaţie în mod dinamic. Aplicaţiile vor fi multe şi aşa cum nimeni nu se gândea că o să se inventeze poşta electronică şi nimeni nu i-a întrebat pe angajaţii tradiţionali din poştă dacă sunt de acord cu inventarea poştei electronice, aşa o să se întâmple cu ecosistemul pe care îl va aduce 5G-ul şi posibilităţile lui.”

Şi Mihai Filip, CEO al companiei specializate în dezvoltarea software Oves Enterprise din Cluj-Napoca, consideră că pentru a inova şi a crea un cadru corespunzător pentru inovaţie este necesară colaborarea între toţi actorii activi în economie – atât cei din mediul privat cât şi public. „Cred că este un mix între cele trei - multinaţionale, start-up-uri şi universităţi: trebuie să ne uităm şi la start-up-uri, ele fac foarte multă inovaţie şi creşte foarte mult acest sector, universităţile merg şi ele tot mai mult spre inovaţie, produse inovative, cercetare, dar şi companiile mari dau un boost acestui sector de inovaţie, deci cred că este un mix. Şi cred că viitorul este în zona de inovaţie. Software-ul, outsourcingul cum îl ştim noi, va muri în următorii ani, astfel că toată lumea face o trecere în zona de produs, de inovaţie”, a spus în cadrul conferinţei Mihai Filip.

Deci, pentru a inova este nevoie de un cumul de factori şi elemente care să comunice şi să colaboreze, pentru a putea genera noi idei. Însă nu lipsa unor idei noi face ca inovaţia să nu existe, a transmis Florin Ilie, deputy CEO, head of wholesale banking al ING România. El este de părere că a fi inovator înseamnă să poţi face lucrurile mai bine decât le făceai „ieri” şi să reuşeşti să fii constant în a-ţi îmbunătăţi execuţia şi tehnica. „Nu contează ce intenţii sau idei ai şi nici cât de bune sunt ele, contează execuţia şi cum le pui în practică. Trebuie să fim conştienţi că în ziua de azi orice idee ne vine, i-a mai venit cuiva înainte şi este greu să ai tu o idee unică. Iar asta înseamnă că nimeni nu este mai deştept decât altul, ceea ce este un lucru bun, pentru că asta înseamnă că nu trebuie să ne descurajăm niciunul dintre noi. Nu asta este problema în inovaţie, că nu avem idei noi, ci execuţia, capacitatea de a duce la bun sfârşit, de a duce la final ceea ce ai început şi capacitatea de a face bine şi a putea să întreţii ceea ce ai creat. Să fii inovator înseamnă să faci lucrul pe care îl făceai şi ieri dar puţin altfel, înseamnă excelenţă în operaţiuni, a face lucrurile bine şi constant”, a explicat Florin Ilie în cadrul conferinţei.

Potenţialul României

România are în prezent peste 200.000 de programatori, ingineri şi talente în industria de IT&C, oameni care aduc în România, pe lângă progres economic şi inovaţie tehnică, peste 7% din PIB-ul ţării. Iar aceşti oameni sunt unul dintre vectorii de creştere ai României şi ai economiei româneşti, a punctat Bogdan Putinică, country manager, Microsoft România & Republica Moldova, prezent şi el în cadrul conferinţei. „Noi vorbim despre inovaţie în general, ca o unealtă pe care o punem în slujba companiilor, în slujba societăţii, pentru a evolua, pentru a creşte potenţialul economic. Vorbim de cercetare, dezvoltare, inovaţie şi utilizarea corectă şi sănătoasă a capitalului uman românesc – care reprezintă un potenţial enorm pentru români, iar aceşti 7-8% din PIB sunt generaţi de o industrie care creşte de câteva ori mai repede decât media economiei ţării. O parte din viitorul acestei ţări începe şi continuă cu această industrie de IT&C. Sigur că ar trebui să facem tot ce putem pentru a alinia politicile macro la realităţile din economie. Nu întotdeauna ne iese asta, dar cu asta ne jucăm, cu o industrie care în 2025 are o şansă foarte clară sau avea o şansă foarte clară (înainte de ca guvernul să renunţe la facilităţile fiscale acordate programatorilor din România – n.red.), să sperăm că o menţine, pentru a ajunge la 10% din PIB”, a explicat Bogdan Putinică.

El a subliniat şi faptul că educaţia este una dintre provocările cu care se confruntă în prezent România. „Avem nevoie de educaţie pentru că este important felul în care punem tehnologia şi inovaţia la lucru, pentru că transformarea digitală nu înseamnă să cumperi un laptop şi o imprimantă. Consider că avem aproape tot ce ne trebuie pentru a pune lucrurile la treabă. De ce? Pentru că există o corelaţie directă între progresul tehnologic şi bunăstarea cetăţenilor. Este vorba doar de a pune măna şi de a face, iar parteneriatul public-privat este important atunci când vorbim despre inovaţie.”

De asemenea, România are mare potenţial de dezvoltare şi în ceea ce priveşte inteligenţa artificială (AI - artificial intelligence). „Apariţia inteligenţei artificiale nu s-a întâmplat în 2023, ea începe în anii 1953, cu primele prototipuri matematice, aproape ştiinţifice de AI, dar acum în 2023 vorbim de o democratizare a acestui tip de tehnologie şi de transformarea ei în ceva util. În prezent, AI este printre noi şi are caracter practic şi pragmatic. Putem să o folosim la ceva. Şi sigur, cazurile prezente de utilizare a AI trebuie privite cu realism pentru că ele prezintă un progres. Interesul pentru AI este enorm la nivel mondial. Aproape 100% dintre companii consideră AI-ul important pentru drumul lor economic şi aproximativ 80% dintre companii utilizează într-un fel sau altul AI-ul în procesele lor deja. În concluzie, AI-ul ne va ajuta să ne facem treaba mai bine, mai eficient şi cu mai mult impact”, a mai spus Bogdan Putinică.