După ce a pornit mai multe afaceri în România, italianul Stefano Bargagni a avut ideea de a dezvolta o aplicaţie de tip cloud. „Social cloud“ mai exact, după cum o numeşte Andrei Rebenciuc, de 31 de ani, operations manager la start-up-ul Cynny. Tânărul ne-a povestit care este legătura între Italia, cloud computing şi o echipă de programatori de la Iaşi.

"Stefano Bargagni impreuna cu un viitor asociat al Cynny, Cristian Varvara, au decis sa dezvolte in Iasi proiectul. Am fost desemnat, in urma unei vizite in Florenta, sa pun bazele echipei din Iasi." Aşa începe povestea Cynny, un start-up româno-italian evaluat recent la 25 de milioane de euro.

Stefano Bargagni, cel care a dezvoltatul conceptul, este cunoscut în lumea tehnologiei pentru CHL, o platformă de e-commerce lansată cu un an înainte de apariţia Amazon.com. El a mai dezvoltat şi alte proiecte de IT în România, dar Cynny pare a fi cel mai promiţător de până acum.

Ce înseamnă însă social cloud? Un sistem de stocare a informaţiei online destinat conţinutului multimedia. „În cloud-ul de la Cynny, fişierele sunt prezentate într-un mod inedit. Am preferat să lucrăm cu tag-uri, nu cu foldere. Iar modul in-edit este acel Livecast, care vine în primul rând cu o tehnologie foarte avansată. Totul se întâmplă în timp real, în browser, nu se face niciun fel de procesare“, explică Andrei Rebenciuc. „Dacă ai urcat cinci poze, o melodie şi trei filmu-leţe şi ai dat preview, vezi filmuleţul în timp real. Totul este în timp real. Una din marile provocări a fost să facem acest filmuleţ ca o poveste fără întreruperi, fără timp de încărcare. Toată emoţia există atunci când filmul curge lin, de la un capăt la altul, nu când se opreşte la jumătate şi se încarcă iar. Pentru că atunci se duce toată emoţia.“

Un avantaj al Cynny în faţa competitorilor este gratuitatea. Pentru a reuşi acest lucru, compania a decis să dezvolte unităţi de stocare. „Serviciile Cynny sunt gratuite şi nelimitate. Putem să oferim acest lucru pentru că avem hardware-ul nostru, dezvoltat în Italia şi construit în parteneriat cu o firmă din Taiwan. Am mers pe această variantă tocmai din ideea de a economisi bani şi de a putea oferi gratuit exact acel spaţiu de stocare nelimitat.“

Au reuşit să adune, în prima rundă de investiţii, o sumă importantă de bani. „Am primit până acum 2,5 milioane de euro, bani proveniţi de la investitori privaţi din Italia. Practic, aceasta a fost etapa de seed. Urmează să discutăm însă şi cu o serie de companii de venture capital din Statele Unite.“ Ca urmare, compania a fost evaluată de către KPMG, în 2014, la 25 de milioane de euro. Andrei Rebenciuc spune că pentru investitori este extrem de important faptul că Cynny dezvoltă şi partea de hardware. „Serverele sunt construite de la zero, am testat mai multe prototipuri şi în cele din urmă am ales această variantă de a le produce în Taiwan. Este o tehnologie de stocare avansată şi eco-friendly, produce ex-trem de puţină căldură şi consumă puţine resurse.“

„Până şi cele mai nontehnice persoane pot accesa Cynny, pentru că ăsta a fost şi focusul“, spune Rebenciuc. „Nu am vrut un produs care să fie accesibil doar studenţilor de la facultatea de informatică. Procesul este foarte liniar şi foarte simplu. Nu te poţi loga decât cu Facebook, Twitter, LinkedIn sau Google". Nu există login cu mail şi parolă, pentru că toată ideea este să poţi beneficia de produs şi cu prietenii tăi. Practic, nu am vrut să mai reinventăm roata cu prietenii Cynny, şi atunci am decis că dacă eşti activ în social media, e mai simplu să te conectezi cu conturile respective şi să poţi avea acces în câteva secunde.“

Elementul principal de noutate al Cynny este însă tehnologia Livecast, ce permite crearea unor clipuri sau filme în timp real. „Noi am cercetat piaţa şi nu am mai găsit tehnologia asta la nimeni. Singurii care au mai încercat aşa ceva au fost cei de la Facebook, când au lansat Lookback, clipurile de zece ani. Diferenţa este că la Facebook este vorba de o machetă în care se schimbă doar pozele, la noi totul este dinamic. Dacă pui o melodie o să aibă patru minute Livecast-ul, dacă pui doar trei poze o să aibă şase sau opt secunde. Nu avem nimic prestabilit, totul se construieşte dinamic“, explică Andrei Reben-ciuc. „Asta a fost una din marile provocări, pentru că browserele totuşi nu sunt la un nivel foarte avansat pe partea de redare a imaginilor statice sau animate. În spate folosim foarte mulţi algoritmi: pentru detecţia feţei, pentru detecţia BPM-urilor (măsurilor muzicale - n.red.), pentru recunoaşterea tipului de imagine, respectiv portret, peisaj, panoramică, a numărului de caractere şi aşa mai departe. Folosim toţi aceşti algoritmi pentru a oferi utilizatorilor o poveste cât mai plăcută. O să dau un exemplu: dacă urci în Livecast o poză cu tine şi cu un copil, iar programul dă zoom şi se concentrează doar pe faţa ta, atunci persoana mai importantă din poză nu prea mai apare în poză, şi asta nu e deloc în regulă. Din acest motiv folosim foarte mult JavaScript pentru a lua cât mai multe informaţii din imagini, din clipuri sau melodii pentru a dezvolta acea poveste emo-ţionantă pentru user. Practic, muzica dictează viteza şi tipul tranziţiilor dintr-o animaţie. Dacă începi cu Vivaldi, bineînţeles că tranziţiile vor fi extrem de lente, dacă treci la ceva cu 160 de măsuri o să devină totul mult mai rapid.“