BARCELONA DIN ULTIMA SĂPTĂMÂNĂ DIN FEBRUARIE, mult mai răcoroasă decât ar fi normal pentru începutul primăverii, resimţea agitaţie din toate părţile. Ziarele vuiau de scandalul în care este implicată monarhia spaniolă după apariţia unor e-mail-uri care demonstrează că membrii casei regale erau direct implicaţi în afacerile fiului vitreg al regelui Juan Carlos I, anchetat pentru fraudă. Fiul vitreg, Iñaki Urdangarin, a vorbit public după audieri pentru a distanţa monarhia de afacerile sale, însă cazul a sporit furia populaţiei, frustrată de tăierile bugetare şi scandalurile de corupţie. Pe străzile metropolei, printre cei 70.000 de străini veniţi din peste 200 de ţări la târgul de comunicaţii mobile - uşor de recunoscut după ecusoanele atârnate la gât în ciuda sfaturilor organizatorilor de a nu le purta pentru a nu deveni ţinta hoţilor de buzunare - tinerii îşi făceau loc să protesteze pentru rezolvarea problemei locurilor de muncă. Unul din doi îşi caută serviciu de mai bine de un an, iar ieşirile în stradă fac parte din rutina zilnică a barcelonezilor. Grupuri de câteva sute blocau seară de seară piaţa Catalunya, în marşul către La Rambla, cea mai cunoscută arteră pietonală a oraşului. Dincolo de austeritatea de pe buzele tuturor, protestatarii militau şi pentru arestarea mafioţilor, autonomia provinciei Catalunya, transport public gratuit, oprirea tehnologizării excesive sau drepturi sporite pentru homosexuali, sub privirile uimite ale costumelor negre care se îndreptau spre Fira Europa, locul de desfăşurare a Mobile World Congress (MWC).

Altădată renumit şi prin petrecerile fastuoase organizate între zilele de conferinţe, MWC 2013 a tăiat de pe listă mâncarea şi băutura gratuite pentru vizitatori, cheltuielile pentru cei 70.000 ajungând la sute bune de mii de euro. Ericsson, Huawei şi Samsung au vrut să ocupe fiecare câte una din cele opt hale disponibile, dar, deşi târgul a crescut în suprafaţă cu 25%, până la 94.000 de metri pătraţi, producătorii a trebuit să se mulţumească cu mai puţin.

Interese, tehnologie şi austeritate - câteva imagini de la Mobile World Congress Barcelona 2013

România a fost de asemenea prezentă la cel mai mare târg dedicat comunicaţiilor mobile din lume: 11 companii autohtone din domeniul IT&C au fost prezente ca expozanţi, standul României fiind realizat printr-o investiţie de aproximativ 200.000 de euro a Ministerului Economiei prin intermediul departamentului pentru comerţ exterior. Iniţiativa nu este nouă, întrucât Ministerul Economiei alocă anual astfel de finanţări pentru participarea României la aproximativ 60 de târguri, cu sume care includ nu doar costul realizării şi închirierii standului, dar şi o parte din costurile companiilor, printre care Simplus, Allview sau Diversitas la Barcelona, pentru participarea la expoziţie.

DISCURSURILE DE DESCHIDERE DE LA MWC AU ADUS LA UN LOC DIRECTORII AT&T, China Mobile, Telecom Italia, Telefonica şi Vodafone. Contextul în care şefii marilor operatori de telecomunicaţii s-au aşezat la aceeaşi masă se leagă mai ales de evoluţia pesimistă privind piaţa de echipamente de comunicaţii pentru operatori, care va stagna în acest an în Europa, după ce în 2012 criza economică i-a determinat pe operatori să reducă investiţiile în reţele. France Telecom şi Vodafone construiesc reţele 4G pe diferite pieţe, însă prudenţa este cuvântul de ordine pe bătrânul continent, pe seama temerilor că orice investiţie suplimentară nu va aduce prea repede rezultatele dorite, având în vedere că preţurile oferite clienţilor sunt tot mai mici. Datele Gartner arată că, la nivel global, piaţa de echipamente de comunicaţii vândute operatorilor va atinge 79 de miliarde de dolari în 2013, în creştere cu 2,3%, plusurile venind din cele două Americi şi din Asia. "Tehnologiile LTE/4G şi cloud sunt cel mai puternic cumul tehnologic pe care l-am văzut vreodată", spunea şeful AT&T, iar volumele de date de pe terminale mobile vor creşte cu 30.000% în următorii patru ani, după o apreciere de 75.000% în ultimii şase ani, pe seama dezvoltării reţelelor 3G şi a apariţiei iPhone. Dezvoltarea rapidă a reţelelor va impune şi investiţii mai mari, iar operatorii cer autorităţilor taxe mai mici şi reguli mai puţin dure, date fiind competiţia agresivă şi preţurile foarte mici pe care le pot pretinde clienţilor. Acuzaţiile merg în special către Google şi Facebook, unde oficialii din telecom spun că regulile antimonopoliste nu se aplică în acelaşi mod. "Excesul de zel din Europa ţinteşte doar operatorii din telecom", spunea franc şeful Vodafone, Vittorio Colao.