Experimentul din orasul american Dubuque, pornit in urma cu mai bine de un an, a fost probabil primul de acest gen si ar fi fost de asteptat sa ramana cel putin o vreme si singurul. Conceptul de oras inteligent a inceput insa sa prinda contur mai repede decat estimau multi specialisti, iar seria de noi experimente care a urmat a facut ca lista sa fie deja extinsa la peste 20 de orase in acest moment, cu planuri sa se ajunga la cel putin 100 in urmatorii doi ani. "Orase din toata lumea devin mai inteligente pe zi ce trece prin infrastructura hardware si software pe care incep sa o foloseasca", spune David Bartlett, vicepresedintele diviziei Industry Solutions a IBM.

In esenta, toata activitatea dintr-un oras poate fi gestionata din spatele unui panou de comanda. Intreaga infrastructura fizica trebuie conectata la tehnologii si solutii software care compun un sistem informatic complex, capabil nu doar sa monitorizeze ce se intampla in trafic, spre exemplu, sau cu retelele de utilitati, dar si sa previna anumite situatii. Prin senzori, camere de luat vederi sau alte dispozitive si aplicatii software sunt culese informatiile ulterior supuse unui proces de analiza. Consumul de curent electric ar putea fi astfel masurat mai precis, sistemul informatic ar putea determina punctele din retea unde se face risipa si punctele unde din anumite motive reteaua are probleme, iar, in eventualitatea unei suprasolicitari, ar putea preveni o pana de curent.

La fel se intampla pentru toate utilitatile, pentru lucrarile de constructii si reparatii de drumuri sau pentru starea traficului, ambuteiajele putand fi astfel prevenite. Si nu numai atat, dar autoritatile si alte institutii de stat ar putea avea de castigat. Spitalele, spre exemplu, risipesc anual in lume resurse in valoare de 750 mil. dolari (540 mil. euro) si pentru ca nu tin o evidenta stricta a consumabilelor pierd cam 15-20% din ele, potrivit specialistilor, costuri care pot fi reduse printr-un sistem informatic.

In Washington D.C, unul dintre orasele de pe lista, primul pas a fost implementarea unui sistem pentru reteaua de apa capabil sa analizeze starea conductelor si sa prioritizeze in functie de datele obtinute investitiile necesare pentru modernizarea infrastructurii. Totodata, acelasi sistem urmareste si sa reduca nivelul inundatiilor stradale atunci cand ploua, dar si tine in permanenta evidenta echipelor de interventie si optimizeaza traseul parcurs de acestea intr-o zi de lucru. Productivitatea creste astfel cu aproximativ 20% si tot atat inseamna si economia de combustibili, potrivit oficialilor District of Colombia Water and Sewer Autority, care lucreaza la acest proiect impreuna cu furnizorul de solutii IBM.

Si, nu in ultimul rand, pierderile generate de defectarea apometrelor ar fi si ele diminuate odata ce sistemul determina din timp, pe baza duratei de viata a unui astfel de dispozitiv, cand trebuie reconditionat sau inlocuit. Orasul canadian Waterloo are deja de ceva vreme un astfel de sistem prin care gestioneaza consumul de apa a celor peste 120.000 de locuitori si analizeaza informatii adunate din 33.000 de surse diferite, de la conducte si pana la capace de canal. "Informatiile pot fi interpretate in nenumarate feluri. Sistemul ajunge sa stie si cand faci dus, cat timp dureaza si cata apa consumi", explica Arun Hampapur, directorul diviziei Business Analytics and Mathematical Sciences din cadrul IBM.

Principiul de la baza unor asemenea orase este aplicat de mai multa vreme la nivel mondial, dar la un nivel ceva mai restrans. In ultimii ani, tot mai multe cladiri au fost dotate cu sisteme informatice similare pentru gestionarea activitatii si operatiunilor la nivel intern, devenind astfel caracterizate drept inteligente. Anul acesta, investitiile totale in cladiri si orase de acest gen sunt estimate sa atinga 3,9 miliarde de dolari (2,82 miliarde de euro), potrivit datelor companiei de cercetare de piata IDC, cifra care va creste in urmatoarea perioada cu cel putin 25% pe an. Practic, sume investite in principal de companiile interesate sa eficientizeze consumul de resurse si activitatea din cladirile de birouri in care isi desfasoara operatiunile sau de autoritati si institutii publice care spera sa reduca din cheltuieli la nivelul unui oras.

Aeroportul international din Amsterdam, spre exemplu, raspunde zilnic de transportul a peste 40.000 de bagaje si se foloseste de 21 de kilometri de banda rulanta pentru a le duce de la pasageri la cala avionului si invers. "Sistemul informatic monitorizeaza fiecare valiza in parte, motiv pentru care incidentele precum intarzierea au fost diminuate la mai putin de jumatate fata de anii trecuti, iar costurile operationale cu aceasta bucatica sunt cu 40% mai mici", sustine Rob Holdrop, directorul de cercetare si dezvoltare al aeroportului.