Marile esecuri
Progresul tehnologic nu este intotdeauna un mars triumfal, iar istoria revolutiei digitale nu ar fi completa fara sa consemneze marile esecuri, ideile gresite si proiectele ratate. Poate ca fara ele calea ar fi fost mult mai lunga.
Progresul tehnologic nu este intotdeauna un mars triumfal, iar istoria revolutiei digitale nu ar fi completa fara sa consemneze marile esecuri, ideile gresite si proiectele ratate. Poate ca fara ele calea ar fi fost mult mai lunga.
Ne-am obisnuit sa privim lumea informaticii si comunicatiilor ca pe o lunga serie de povesti de succes, ca pe o cale mereu ascendenta care ne aduce pe zi ce trece tot mai aproape de un soi de nirvana tehnologica. Desi admit ca sunt un "tehno-optimist", nu pot sa nu remarc faptul ca progresul tehnologic a lasat in urma o intreaga serie de "cadavre" si ca nenumarate miliarde de dolari au fost cheltuite pentru proiecte care nu s-au dovedit viabile.
Cu ocazia aniversarii unui sfert de secol de existenta, revista Network World a analizat doar sapte mari esecuri din lumea tehnologiilor, insa orice privire retrospectiva mai releva inca multe altele. Dar, cum valurile tehnologiei seamana cu cele ale modei, nu se stie niciodata daca nu cumva ceea ce ieri a fost aruncat la gunoi nu va reveni in actualitate in noi forme - asa cum s-a intamplat de pilda cu SGML, care a revenit intr-o forma simplificata numita XML. Sau, dimpotriva, ceea ce astazi pare avansat si incontestabil va deveni in cativa ani doar o proba concludenta ca... solutiile sunt in alta parte. Lista intocmita ramane deschisa.
ATM (Asynchronous Transfer Mode) a reprezentat in anii 90 speranta intregii industrii ca un standard universal va unifica lumea retelelor, fie ele locale (LAN) sau de arie larga (WAN), fie cu comutare de circuite sau cu comutare de pachete etc. Retelele locale au preferat Ethernet, iar ATM nu mai este astazi un "buzzword". Insa in vreme ce pentru ATM mai exista sperante in diverse domenii (de pilda Video over IP), un alt imens efort de standardizare, OSI (Open Systems Interconnection), e considerat de cei mai multi analisti mort si ingropat din orice perspectiva practica. Dupa ce zece ani s-au pompat sume imense, iar unele companii precum IBM si DEC au investit miliarde in incercarile de implementare, guvernul american a oprit finantarea si a admis ca TCP/IP e suficient de bun. Din toate acestea, invatamantul s-a ales cu un perfect model teoretic de referinta. Daca mai adaugam ISDN - care, din acronimul pentru "Integrated Services Digital Network", a devenit in timp prescurtarea de la "I Still Dont Need" -, obtinem imaginea partii intunecate a lumii retelelor.
Interesanta este si lista esecurilor marilor companii, dintre care se detaseaza IBM cu cateva ratari rasunatoare, incepand cu arhitectura de magistrala pentru PC-uri (Microchannel), trecand prin sistemul de operare OS/2 si ajungand pana la High-Speed Token Ring (considerat un exemplu clasic de "prea putin, prea tarziu"). Si Apple figureaza in lista marilor ratari, PDA-ul
Exista insa si un esec major, la scala intregii industrii informatice: securitatea. Inca dinainte de aparitia marilor retele virusii au inceput sa se raspandeasca prin intermediul dischetelor, insa internetul a ridicat problema securitatii printre cele mai acute. Cursa permanenta dintre produsele menite sa asigure securitatea si noile amenintari nu pare sa se apropie de un final atata vreme cat aproape zilnic sunt descoperite noi brese si noi vulnerabilitati, nu doar in produse software ci chiar la nivelul fundamental al tehnologiilor care fac Reteaua sa functioneze. Va trebui inca multa vreme sa acceptam ideea ca nici unul dintre sistemele informatice pe care ne bazam nu este perfect protejat.
Fara indoiala, lista marilor esecuri prezentate de Network World se rezuma la cele mai spectaculoase si cele mai costisitoare. Ultimul numar al revistei ACM Queue vine sa consemneze caderea unei alte tehnologii care a facut voga in ultimii ani ai deceniului trecut si care se anunta ca panaceul tuturor problemelor de inter-operabilitate a softurilor ruland in medii eterogene. CORBA (Common Object Request Broker Architecture) a rezultat dintr-un imens efort de standardizare a interfetelor de programare si declinul prin care trece nu se datoreaza unei proiectari defectuoase, ci mai degraba excesului de rigoare, care a dus la o constructie extrem de complexa. Intr-un domeniu atat de dinamic cum este informatica, excelenta tehnica este doar o conditie necesara a succesului, dar nu si suficienta.
Astazi, vedetele lumii IT sunt serviciile web,
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro