De-a lungul celor aproape trei decenii trecute de la căderea comunismului ţara a stat în umbră la nivel internaţional, relatează Sarah Shearman în publicaţia Quartz. Cu toate acestea, un alt tip de revoluţie, unul mai tăcut, s-a dezvoltat în spatele scenei. Datorită culturii, istoriei, sistemului de educaţie, infrastructurii, Bucureştiul a "născut" o nouă generaţie de antreprenori în tehnologie care speră să pună ţara pe harta start-up-urilor, continuă jurnalistul american.

În articol se menţionează faptul că România este a doua economie din Europa cu cea mai rapidă creştere, după Irlanda, că o combinaţie de studenţi bine educaţi, salarii mici şi costuri de operare mici a transformat ţara într-un loc atractiv pentru companiile mari să facă outsourcing. Însă în ultimii cinci ani, tot mai multe start-up-uri au început să apară în peisaj, ajungând la 170 la nivel naţional, potrivit European Digital City Index.

Unul dintre factorii care au dus la acest boom în tehnologie din România identificaţi în articol este viteza internetului. Potrivit raportului "State of the internet" al companiei Akamai, ROmânia are cel mai rapid internet din Europa şi se clasează pe locul şase la nivel global la acest aspect, cu o viteză medie de 57,7 Mbps înregistrat în al treilea trimestru din 2015.

Chiar dacă industria IT este încă un domeniu al bărbaţilor, de notat este faptul 29% din forţa de muncă din ITC sunt femei, ceea ce înseamnă că România este a trea ţară din lume la acest capitor, doar în Bulgaria sau Estonia lucrează mai multe femei în IT, potrivit Eurostat. "Aceasta este o moştenire din comunism când femeile trebuia să muncească şi multe femei, pe lângă faptul că aveau grijă de familie, aveau şi o slujbă", a declara Alexandra Anghel, co-fondator şi CTO al Appticles.

Puteţi citi aici cum arată viaţa în Sillicon Valley de România (Cluj-Napoca)

Sarah Shearman notează că cea mai mare provocare pentru industria locală este accesul la finanţare. Startup-urile din România au primit 13,1 milioane de euro finanţare de-a lungul ultimilor 10 ani, pe când start-up-ruile londoneze au primit 8,3 miliarde de euro, în aceeaşi perioadă, potrivit European Digital City Index.

O altă problemă este faptul că încă există o diferenţă majoră între populaţia urbană şi cea rurală din România ceea ce îi face pe antreprenori să se uite către Occident pentru extindere. Un exemplu dat de Shearman este Aliens by Daria şi robotul lor Woogie, despre care am scris aici. Ţintesc piaţa SUA deoarece acolo există potenţial mai mare (30 milioane de potenţial clienţi, estimează Bogdan Coman, co-fondator al Aliens by Daria) deşi îl promovează şi îl testează în România.

Un alt element semnalat este faptul că românii pot pleca uşor şi munci în alte ţări din UE ceea ce îi face pe antreprenori să-i reţină cu greu pe angajaţi, care pot fi "furaţi" de companiile mari.

Articolul se încheie într-o notă optimistă datorită faptului că Londra nu mai pare să fie locul ideal pentru start-up-uri din cauza Brexitului, iar în alte oraşe precum Berlin, Barcelona sau Amsterdam  costurile cresc, iar acest lucru ar putea fi o oportunitate pentru  Bucureşti.