Programatorilor rusi le place o anecdota atribuita unui oficial al Intel: "Proiectele mari le facem in India, pe cele urgente in America - iar pe cele imposibile, in Rusia". Dar ce e dincolo de glume?

Cu ceva timp in urma, un om de afaceri rus, sef al uneia dintre cele mai mari companii de IT din tara (Information Business Systems - IBS) comenta ca Rusia inca nu si-a construit urmatorul sector de export, unul care sa aduca bani in tara peste 30 de ani, cand "rezervele de petrol si gaze se vor fi terminat". Anatoli Karacinski - despre el este vorba - gasea ca un astfel de sector, care sa genereze export, e industria IT. Si mai spunea ca acum ar fi momentul in care o asemenea constructie trebuie proiectata.

Si Karacinski, si alti oameni de afaceri din IT-ul rusesc, privesc fara indoiala spre exemplul Indiei - care conduce in topul tarilor exportatoare de software cu vanzari de peste 12 miliarde de dolari in 2005. Rusia, desi pe locul al 4-lea in clasamentul exporturilor de software, a atins doar 1 miliard de dolari in 2005, in crestere cu 30% fata de 2004.

Putin fata de India, dar promitator totusi, daca luam in calcul ca in 2003 exporturile se cifrau la 475 de milioane de dolari, in crestere cu 60% fata de anul precedent si de noua ori mai mult decat in 1999, potrivit Worldeconomy.com. Acum doi ani, Dmitri Losinin, directorul executiv al celui mai mare exportator rus de software, Luxoft, isi exprima convingerea ca exporturile rusesti de soft vor ajunge pana in 2009 la 3-5 miliarde de dolari.

In paranteza spus, Luxoft este cel mai mare producator de software de business al Rusiei, un nume aflat intr-o companie selecta, cum ar fi Spirit - compania care a reusit sa incheie o alianta strategica cu gigantul american Texas Instruments in 2001 pentru producerea de procesoare, Abbyy - unul din cei mai buni producatori de software pentru recunoasterea optica a caracterelor (OCR) din lume si, bineinteles, Kaspersky - aflat intre primii zece producatori de software de securitate din lume. Mai exact, Kaspersky detine circa 10% din piata mondiala de antivirus, care este estimata la aproximativ 5 miliarde de dolari, in vreme ce pe piata locala controleaza aproape 65% din sectorul "antivirus".

Pentru a intelege mai bine pozitia de forta a celor de la Kaspersky, e suficient sa amintim ca Symantec, liderul mondial pe segmentul consumatorilor finali, detine in Rusia o cota de piata de doar 20%. Totusi, in pofida succeselor de pana acum, Rusia priveste inca cu respect la liderii pietei mondiale de software, in special la India. La exemplul indian s-a raportat, probabil, si presedintele Vladimir Putin cand, anul trecut - dupa o vizita in Bangalore, capitala IT a Indiei - a decis sa finanteze cu cate 80-100 de milioane de dolari de la buget crearea a trei parcuri tehnologice rusesti (la Novosibirsk, Nijni Novgorod si Dubna, langa Moscova), precum si sa acorde companiilor IT o serie de facilitati gen reducerea contributiilor la bugetul de asigurari sociale (de la 30%, cat platesc alti angajatori, la 14%) si sa excepteze exporturile IT de la plata TVA. Exporturile rusesti de software ar trebui, deci, sa creasca "in acelasi ritm, de 30% anual, pana in 2010", potrivit ministrului rus comunicatiilor, Leonid Reiman.

Cresterea de pana acum e insa mai degraba un efort al afacerilor locale decat al vreunei strategii guvernamentale. Oamenii din IT-ul rusesc au profitat, pana acum, de aceleasi avantaje pe care le-au exploatat si alte paradisuri ale outsourcingului, in principal forta de munca bine pregatita si ieftina, care a facut ca exportul de software al Rusiei - dirijat, in cea mai mare parte, spre Occident - sa creasca, in termeni de venituri, in fiecare an.

Dar in Rusia, ca si in alte economii emergente, forta de munca se scumpeste, iar acest lucru va priva companiile autohtone de unul dintre principalele lor atuuri. "In Moscova, de exemplu, nu mai este profitabil sa dezvolti software pentru export", spunea recent Maxim Ageev, presedinte al Quasar Micro, citat de publicatia Kommersant. Salariul mediu al unui programator moscovit e de 700-800 de dolari pe luna, mergand si pana la 12.000 de dolari pe an - la fel ca in China, mai mult ca in India, dar, e drept, deocamdata de cinci ori mai mic decat in Statele Unite.

Totusi, nivelul relativ scazut al salariilor va continua sa fie - cel putin inca o vreme - unul dintre marile atuuri ale industriei rusesti de software, mai ales in fata celei occidentale. Un alt avantaj, pe care oamenii de afaceri rusi incearca sa-l scoata in evidenta, e rezervorul de specialisti si traditia tehnologica mostenita din perioada sovietica, Rusia laudandu-se ca este, alaturi de Japonia si Statele Unite, una dintre natiunile cu cea mai mare densitate de experti in domeniul tehnic: 3.500 la milionul de locuitori. In fine, un alt as din maneca ar fi acela al fluctuatiei de personal mai redusa decat in India, care permite crearea de echipe stabile si experimentate de dezvoltatori de software. Iar specialistii pun aceasta fidelitate a angajatilor tot pe seama traditiei in domeniul tehnic mai mare decat a altor tari; la aceasta ora, "populatia de programatori" a Rusiei e estimata la 250.000 de specialisti. Dar exista si reversul: fenomenul migratiei.

Anual, aproximativ 2.500 de oameni de stiinta de inalta calificare parasesc Rusia, pentru a lucra in Occident.

La fel de adevarat, insa, este si faptul ca exista si specialisti in IT care se intorc in tara. Unul dintre ei este Alexei Nikolaevski, fondatorul Luxoft, companie printre ai carei clienti se numara Boeing, IBM si Microsoft. Nikolaevski, care a inceput prin a scrie programe pentru bancile rusesti in 1990, a dat faliment dupa criza din 1998 si a plecat in Statele Unite, unde a lucrat la o companie din Texas pana dupa crah-ul dotcom din 2000. A revenit, dupa aceea, in Rusia, fondand Luxoft, care in 2004 a atins o cifra de afaceri de 25 de milioane de dolari, devenind asa cum deja s-a mentionat cel mai mare exportator de soft al Rusiei.

Dar industria ruseasca de software are si dezavantaje majore: unul ar fi gradul redus de consolidare, piata fiind formata - cu exceptii notabile, fireste (IBS, de exemplu, are 3.000 de angajati si clienti precum Shell, BP, J. P. Morgan, Ford, US Department of Energy) - din companii care au in medie 20-30 de programatori si prea putina experienta in marketing ori fuziuni si achizitii. Altfel spus, piata e formata din companii prea mici pentru a deveni competitori semnificativi pe piata mondiala de outsourcing. Iar in acest punct, admit rusii, avantajul e de partea Indiei, si multumita sprijinului timpuriu al guvernului de la New Delhi, care a creat zone speciale in care companiile pot lucra impreuna pentru proiectele mari.

O alta piatra de moara ar fi si perceptia ca tehnologia ruseasca este inferioara din punct de vedere calitativ (in special in Statele Unite) - o prejudecata mostenita din perioada razboiului rece -, dar si rata mare a pirateriei software de dupa caderea Cortinei de Fier sau ostilitatea regimului Putin fata de marile corporatii (vezi cazul Yukos). Si nu in ultimul rand, hackerii. In 2001, un programator rus de la ElcomSoft Co., Dmitri Sklyarov, a fost arestat de FBI, care l-a acuzat ca a violat U.S. Digital Millenium Copyright Act, o lege care protejeaza incalcarile copyright-ului in dezvoltarea de software.

Sklyarov, care a fost achitat ulterior de un tribunal american, demonstrase la o conferinta a hackerilor din Las Vegas cum poate fi sparta criptarea sistemului de carti electronice e-Books al Adobe Systems, despre care compania spunea ca nu pot fi copiate, si cum pot fi transformate acestea in fisiere PDF obisnuite, care pot fi citite de orice utilizator, pe orice tip de computer. Apropo de Statele Unite. Cand presedintele american Ronald Reagan a avertizat, in anii ‘80, ca "The Russians are coming" (Vin rusii), ceea ce se subintelegea era o amenintare de ordin militar. Expresia este valabila si astazi, dar si-a schimbat intelesul.

Acum e vorba de calitatile de programatori si expertiza IT a rusilor. Dar asta nu e singura schimbare: avantajele competitive ale relocarii activitatilor software in Rusia nu mai provoaca teama in Occident, ci mai degraba ele reprezinta o sansa nesperata pentru business-urile din Vest de a gasi noi directii de crestere.