Orice discutie despre preluarea unei companii incepe cu doua-trei intrebari simple. Invariabil, prima intrebare se refera la valoarea tranzactiei. In cazul investitiei lui Eric Kaplan la Tiny Creatures - cel mai probabil, un joint-venture cu actionarul initial - suma pe care s-a facut transferul de actiuni este mai putin importanta, pentru ca scenaristul american a cumparat o echipa de animatori, nu un business in toata puterea cuvantului. De altfel, rezultatele financiare ale Tiny Creatures in 2002 si 2003 nu sunt catusi de putin naucitoare: venituri de circa 100.000 - 150.000 de euro si profituri nesemnificative.

A doua intrebare: care este miza tranzactiei? Productia de desene animate 3D "exclusiv pentru piata americana", dupa cum spune Raduca Kaplan, sotia investitorului. Faptul ca sotia lui Kaplan este romanca da raspuns si la o intrebare secundara: ce anume l-a facut pe scenaristul american sa investeasca tocmai intr-o mica firma de animatie din Romania.

Nu in cele din urma, intrebarea cu numarul trei: cine este, totusi, Eric Kaplan? Nu foarte cunoscut publicului autohton, Kaplan este un nume la Hollywood. Cunoscut mai intai drept caricaturist al ziarului american The New Yorker, Kaplan a facut cariera apoi in studiourile hollywoodiene ca scenarist si producator. Are propriul studio - Parashakti Productions - a scris scenariul pentru sase episoade din "Seinfeld", a semnat "Late Show" cu David Letterman si este coproducator executiv al filmului "Malcom in the Middle".

Venirea lui Kaplan la Tiny Creatures a insemnat si un nou nume pentru companie: Mirari Films. Mica firma din Brasov se prezenta in 2000, la un an dupa infiintare, drept cea mai importanta companie de animatie pe computer din Europa de Est, cu o echipa de 30-60 de oameni, numarul animatorilor fiind stabilit in functie de complexitatea proiectului. In vremurile sale bune, compania avea trei locatii: Bucuresti, Brasov si Iasi. La Bucuresti functiona un centru de training, iar la Iasi si Brasov erau echipele de productie. In cele din urma, compania a decis sa pastreze doar studioul din Brasov.

Noul actionar va restructura vechea companie. "Vom produce filme doar pentru piata americana. La Brasov vom face executia propriu-zisa a filmelor, story board-urile urmand sa fie aduse din America", spune Raduca Kaplan, sotia lui Eric Kaplan.

Cel mai probabil, activitatea Mirari Films va semana bine cu cea a vechii Tiny Creatures: productie "in lohn" de desene animate.

Pana la venirea lui Kaplan, animatorii de la Tiny Creatures creau personaje si animatie pentru filme produse in Occident. Probabil ca in 2000 Tiny Creatures era intr-adevar cea mai importanta companie de animatie pe computer din estul Europei - dar lucrurile s-au schimbat intre timp. "In Ungaria se produce mult mai multa animatie decat in Romania", spune Alex Bordeanu, directorul companiei Border Advertising, care - impreuna cu Vast Animation - face filme de animatie. De altfel, cele doua entitati intentioneaza sa fuzioneze. "Multi dintre tinerii animatori romani au plecat in Ungaria", adauga Bordeanu.

Un exemplu: Flavius Patrascu, in varsta de 30 de ani, a lucrat ca animator intre 1998 si 2004 in Ungaria. "Am plecat acolo pentru ca in Romania nu se mai faceau filme de animatie. In plus, ungurii plateau de 10-20 de ori mai bine decat angajatorii romani", povesteste Patrascu, care avea, in Ungaria, un venit lunar de aproximativ 1.000-1.500 de euro. In bransa animatorilor, plata se face in functie de volumul de munca. "Nu exista salariu. Esti platit la numar de secunde sau minute de animatie", mai spune Patrascu, care deseneaza in 2D, adica in stilul clasic al lui Walt Disney. In general, norma unui animator este de un minut pe luna - insa, in functie de complexitatea filmului, acesta poate lucra mai mult sau mai putin. Animatorul e cel care deseneaza asa-zisele "capete de animatie" - inceputul si sfarsitul unei secvente - cadrele intermediare fiind desenate de graficieni mai putin experimentati.

Cine vrea sa se faca animator cu diploma in Romania deocamdata nu are sanse. Liceul de arta "Nicolae Tonitza" are o sectie de animatie, insa putini elevi opteaza pentru ea, din doua motive: piata nu este suficient dezvoltata pentru a absorbi absolventii, iar romanii nu percep animatia nici ca pe o arta, nici ca pe o meserie serioasa. Cu alte cuvinte, animatia nu aduce deocamdata nici bani, nici glorie. "Din nomenclatorul de meserii lipseste meseria de animator", spune Patrascu. Si probabil ca va mai trece multa vreme pana cand meseria de animator va intra in nomenclatoare: desenul animat nu e inca o industrie in Romania, in ciuda investitiei lui Kaplan la Tiny Creatures sau a serialului de animatie de zece episoade - "Profesorul trasnit" - produs de Border Advertising si Vast Animation si care va fi difuzat probabil in toamna la PRO TV. "Noi am scris scenariul filmului, iar Vast Animation a facut regia, animatia si montajul", spune Alex Bordeanu, directorul de la Border Advertising.

In lipsa unei piete autohtone a desenului animat, cele doua companii au mai colaborat pentru productia de clipuri animate sau de generice pentru televiziune. De exemplu, Border Advertising si Vast Animation au lucrat impreuna un clip animat pentru formatia "3rei Sud Est". "Am lucrat trei luni pentru trei minute", explica Bordeanu.

Eric Kaplan nu este primul investitor strain pe piata desenului animat.  In anii 1990, dupa disparitia Animafilm - unicul producator de desene animate de dinainte de Revolutie - animatorii ramasi fara serviciu au fost recrutati de companii cu capital spaniol sau francez.

Interesul lui Kaplan pentru animatia 3D este usor de inteles daca ne gandim la succesul de box-office pe care le-au avut productiile hollywoodiene de animatie in ultimii 4-5 ani. Epoca filmelor clasice in stilul lui Walt Disney - animatie 2D - s-a incheiat, iar filmul de animatie a fost reinventat cu ajutorul computerului. "Shrek" 1 si 2 sau "Finding Nemo", realizate in 3D, au avut un succes de casa comparabil cu cel al lungmetrajelor in care joaca actori de prima liga.