Folosim termenul de SUV pentru a defini maşinile cu o caroserie înaltă, de tip hatchback, şi o gardă la sol mai ridicată decât în cazul altor modele. Veţi mai auzi, destul de des, şi termenul de crossover, dar acesta este mai degrabă un concept de marketing folosit pentru a descrie un vehicul utilitar construit pe o platformă de maşină şi nu pe una de camionetă. Prin urmare, în cele mai multe cazuri, termenele SUV şi crossover se referă la acelaşi lucru.

SUV-urile construite pe platforme de maşini oferă o manevrabilitate superioară, un consum mai mic, un confort ridicat şi mai mult spaţiu interior. Cele construite pe platforme de camioane sau camionete sunt mai grele, dar pot oferi o experienţă mai bună pe traseele offroad.

SUV-urile se împart în următoarele categorii, numite şi subsegmente: mici, compacte, medii şi mari; odată cu dimensiunea, cresc şi puterea motorului, capacitatea de tractare şi, mai ales, preţul. Modele de lux există, de asemenea, în cadrul fiecărei categorii. În general, preţurile pentru SUV-uri mici sau compacte se află în jurul a 15-20.000 de euro, iar cele medii şi mari pot ajunge până la 40.000 de euro (fără a lua în calcul modelele premium, ce pot trece şi de 100.000 de euro).

Printre dotările standard oferite din ce în ce mai des se numără airbag‑urile laterale, sistemul de asistenţă video la parcare şi sistemele electronice de stabilizare în mers; cele mai multe SUV-uri sunt construite pentru a putea transporta cinci pasageri.

O ISTORIE DE 80 DE ANI

Primele SUV-uri erau de fapt maşini gândite pentru a fi folosite de armată, aşa cum a fost cazul Jeep sau al Land Rover, dezvoltate în timpul celui de-al doilea război mondial. Cele mai vechi exemple acceptate ca SUV sunt Chevrolet Carryall Suburban (1935), Willys Jeep Station Wagon (1948), Land Rover Series II (1958) şi International Harvester Scout (1961), un vehicul destinat mai ales uzului agricol. Acestea au fost urmate de modele modernizate precum Jeep Wagoneer (1963), Ford Bronco (1966) sau Toyota Land Cruiser (1968).

Potrivit unor specialişti, Jeep Cherokee a fost primul SUV în sensul definiţiei folosite astăzi; dezvoltat de AMC şi marketat drept o alternativă la maşina clasică de familie, Cherokee a fost una din primele maşini care să combine tracţiunea integrală cu un interior specific sedanurilor.

Standardul de economisire medie a combustibilului (CAFE) introdus în 1970 cu intenţia de a regulariza consumul maşinilor de familie a fost evitat de majoritatea producătorilor, care au început să comercializeze SUV-urile ca maşini de lucru. Acestea au devenit populare în Statele Unite, Canada, India şi Australia în anii ’90 şi la începutul anilor 2000. Producătorii americani s-au bucurat de marje uriaşe de profit, de până la 10.000 de dolari pe unitate, în vreme ce maşinile compacte aduceau pierderi de câteva sute de dolari. Spre exemplu, Ford Excursion aducea companiei un profit de 18.000 de dolari, în vreme ce un Ford Focus trebuia să se vândă la pachet cu mai multe extraopţiuni pentru a-şi acoperi costurile de producţie şi transport.

Clienţii au fost atraşi, în mare măsură, de ideea de securitate oferită de SUV-uri, iar preţul scăzut al petrolului din anii ’90 a ajutat din plin industria maşinilor mari; în anul 1994, vânzările de SUV depăşiseră, în Statele Unite, vânzările de camionete.

Acelaşi preţ al petrolului a determinat însă şi scăderea numărului de unităţi vândute la mijlocul anilor 2000. Mai multe companii, printre care şi General Motors, au închis mai multe fabrici şi au încercat să se focuseze pe maşinile mici, de tip hatchback; această mutare a fost însă dificilă, pentru că producătorii asiatici s-au adaptat mult mai repede la variaţia preţului pe baril, câştigând tot mai mult din cota de piaţă.

Pe măsură ce criza petrolului se apropia de final, consumatorii au început din nou să caute SUV-uri, de data aceasta din subsegmentele mici sau medii.

DIN CE IN CE MAI CAUTATE

Vânzările de SUV şi alte maşini mari sunt astăzi în creştere, iar acest lucru este evident în timpul unei plimbări printr-o parcare publică. Sedanurile, în schimb, reprezintă un segment de piaţă în scădere şi îşi pierd, într-o tot mai mare măsură, statutul de maşină de familie.

Există o explicaţie foarte bună pentru acest fenomen, şi aceasta nu mai are nicio legătură cu preţul în scădere al barilului de petrol. „Are de-a face cu un consum tot mai mic al maşinilor mari“, este de părere Alec Gutierrez, analist în cadrul Kelly Blue Book.

Gutierrez remarcă faptul că o Mazda CX-5 consumă 8 litri la suta de kilometri, în vreme ce Mazda 3 consumă 7 litri la suta de kilometri; diferenţa a devenit, astfel, aproape lipsită de importanţă. Iar această apropiere în termeni de consum a determinat, alături de o scădere a preţurilor pentru maşinile mari, cererea tot mai mare pentru SUV-uri.

O altă percepţie care nu mai este conformă cu realitatea se referă la faptul că SUV-urile sunt maşini care oferă o ţinută de drum potrivită mai curând pentru offroad; dar SUV-urile de azi nu mai au prea mare legătură cu modelele originale, dezvoltate pe platforme şi pe şasiuri de maşini militare, oferind condiţii la fel de bune ca în cazul unui sedan. Astfel, condiţiile din maşinile crossover de astăzi pot atrage un public extrem de numeros, interesat mai mult de spaţiu şi scaune de piele decât de viteza cu care poate pleca de la stop.

Prin urmare, dacă nu vorbim de ecologişti convinşi sau de oameni care vor să câştige şi o fracţiune din preţul combustibilului, SUV-urile par a fi opţiunea ideală: o poziţie mai bună la volan, mai mult spaţiu, plus toate avantajele pe care le oferea anterior un sedan.

„SUV-urile sunt modele practice pentru familie mulţumită spaţiului generos, atât pentru pasageri, cât şi pentru bagaje“, spune Dragoş Grapinoiu, Marketing & Product Manager, Mazda România. „Totodată, satisfac nevoia pentru şoferul obişnuit cu drumurile pe şosea, dar şi a celui care doreşte să iasă în offroad. Clienţii prefera SUV-urile şi datorită poziţiei mai înalte la volan, accesului facil, confortului oferit şi vizibilităţii superioară.“

Un studiu extrem de interesant a fost realizat de AutoPacific, care a intervievat peste 40.000 de oameni pentru a determina profilul cumpărătorului de SUV.