Hedging-ul este o strategie de acoperire a riscului de variatie defavorabila a pretului unui activ, fie ca este vorba de bunuri, fie ca se refera la o valuta. De fapt, este vorba de o modalitate de asigurare contra riscurilor ce pot aparea la o investitie.

RISC: Exportatorii pot inregistra importante pierderi financiare din cauza devalorizarii monedei in care se incaseaza (valute), in raport cu moneda in care se fac platile (de cele mai multe ori, leul).

PREVIZIUNE: Volatilitatea ridicata a pietei monetare asteptata pentru anul viitor poate face imposibila estimarea unui curs la o data anume.

STRATEGIE: Pentru a se asigura impotriva unei modificari defavorabile a cursului, companiile pot apela la hedging. O strategie perfecta reduce riscul la zero (cu exceptia costului operatiunilor de hedging). Cea mai folosita strategie de hedging este cumpararea unor contracte derivate (futu-res si options).

EXEMPLU: O companie trebuie sa incaseze, peste 3 luni, 10 milioane de euro, dar ulterior trebuie sa achite facturi, salarii etc. in lei. Riscul este ca leul sa se aprecieze in raport cu moneda unica fata de prezent, data la care a livrat produsele si a taiat factura, pe baza unui anumit cost.

SOLUTIA: Vanzarea, pe piata futures, cu scadenta peste trei luni, a 10 milioane de euro, la un curs stabilit in prezent. Daca leul se apreciaza, vanzatorul castiga. Teoretic (acest lucru nu se intampla de fapt, doar se lichideaza pozitia), profitul vine din achizitia euro mai ieftin din piata si vanzarea la pretul stabilit prin contract, mai mare.

Daca insa riscul estimat nu se produce, iar leul se depreciaza in raport cu euro, castigul din schimbarea pe piata a valutei, poate acoperi (macar partial) pierderea din contractul futures.