La sfarsitul saptamanii trecute, Virgil Mailat era inca in biroul sau de la etajul al doilea al fabricii Bere Mures. Lucra la incheierea socotelilor cu afacerea pe care a ridicat-o in ultimii 13 ani si era asteptat, in incaperea alaturata, de oficialii Heineken, cu care mai avea in continuare de discutat detalii.

Discutiile cu grupul olandez, dar si cu autoritatile antitrust, vor mai dura intre 10 si 30 de zile, estima joia trecuta Mailat, care a fost managerul companiei si unul din principalii actionari in ultimii 13 ani.

Cand discutiile se vor sfarsi, se va incheia si cariera de 35 de ani in industria berii a lui Virgil Mailat: „In ziua in care toate clauzele contractuale vor fi finalizate, voi preda, impreuna cu ceilalti actionari, toate actiunile pe care le detinem in cadrul celor trei active ale Bere Mures - fabrica de bere, un producator de ape minerale si un hotel la Geoagiu Bai. Vom primi toata suma pe care am stabilit-o, intr-o singura transa, iar a doua zi imi strang lucrurile si am plecat“, spune Virgil Mailat.

Acelasi lucru il vor face si asociatii sai - Emil Morariu, Gheorghe Grec, Alexandru Rus, Nicolae Bacila si Anghel Rus. „Va veni o noua echipa manageriala de la Heineken, iar noi nu ne vom mai implica nici macar pentru consultanta“, precizeaza omul de afaceri, care va ramane in schimb cu cele 37,5 milioane de euro care ii vor intra in cont.

Spune insa ca nu ii pare deloc rau, din mai multe motive. Unul ar fi ca vrea sa investeasca si in altceva decat in bere. Pentru inceput, se gandeste sa investeasca in domeniul medical si sa deschida o retea de clinici private in Targu-Mures. Prima va fi destinata tratarii cancerului, iar urmatoarele ar putea fi clinici de urologie, de ORL si o maternitate.

Cu o alta parte din banii pe care ii va primi in urma vanzarii participatiei la Bere Mures intentioneaza sa contribuie la dezvoltarea afacerilor pe care le au cele doua fiice ale sale. „Fetele mele au fiecare afacerea ei, in domenii separate, si vreau sa le ajut“, spune Mailat.

Cel mai important motiv este insa acela ca el nu se simte un dezvoltator, ci un vizionar: „Daca as fi crezut ca mai poate aparea vreo inovatie pe piata berii, daca as fi simtit ca pot sa mai fac o revolutie in industrie, nu as fi vandut acum. Dar nu stiu ce altceva nou si care sa prinda ar mai putea aparea“.

Afacerea pe care Virgil Mailat a construit-o de la zero si din care tocmai a iesit a fost, dupa cum marturiseste, cel mai mare vis al sau. Sa lucreze in industria berii, la Fabrica de Bere Targu-Mures, a fost scopul pentru care, cand a terminat liceul din Mures, a mers la Facultatea de Industrie Alimentara de la Galati.

Cand a terminat facultatea, Fabrica de Bere de la Mures se mutase la Reghin. „A fost un cosmar pentru mine, dar m-am si ambitionat sa nu renunt pana cand nu voi fi deschis propria fabrica de bere la Targu-Mures“, comenteaza Mailat, acceptand ca un asemenea gand la orizontul anilor ‘70 era insa utopic.

La Reghin si-a facut ucenicia in domeniu si pana in 1990, cand a parasit fabrica, a trecut de la postul de inginer tehnolog la cel de sef de productie, apoi sef de sectie si inginer-sef. Isi aminteste de acea perioada cu zambetul pe buze; a facut parte din echipa care a realizat primul export de bere romaneasca. Era vorba de berea Silva, pe care au vandut-o in Italia.

Tot atunci a avut ocazia sa lucreze direct pentru familia Ceausescu, sub stricta supraveghere a Securitatii. „Ii placea lui Ceausescu berea de la noi“, isi aminteste Mailat. Asa ca, ori de cate ori voia conducatorul tarii bere, securistii veneau la fabrica din Reghin si urmareau fiecare miscare a celor care o produceau.

„La un moment dat, a trebuit sa ma mut sase luni la Scornicesti ca sa fac bere pentru Ceausescu. Evident, tot sub supravegherea Securitatii. Voia sa bea bere Bucegi, facuta doar pentru el“, povesteste Virgil Mailat.

Momentul plecarii a venit la Revolutie.

Daca pana atunci nu putuse sa avanseze in functie, pentru ca era vazut ca fiind anticomunist, acum se intampla tocmai invers: era vazut ca un partizan al comunismului. Asa ca a luat cei mai buni oameni din fabrica, cu care a ramas alaturi pana astazi in afaceri si a pornit pe cont propriu.

Din acel moment, de la inginer-sef intr-o fabrica de bere de stat pana la proprietar al primei fabrici private de bere din Romania n-a mai fost decat un pas. „Era in 1990, intr-o pivnita de pe strada Pandurilor, din Reghin, iar berea pe care o faceam se numea Regina“, spune Mailat. Dupa ce prima unitate de productie a fost pusa in functiune, a urmat o perioada de dezvoltare, in care au fost proiectate alte 42 de fabrici si s-a ajuns la o capacitate de productie de cateva sute de litri de bere pe zi, imbuteliata in butoaie de aluminiu.

Perioada in care a produs bere pe cont propriu la Reghin nu a durat decat doi ani. Adica suficient cat sa stranga banii de care avea nevoie pentru a se intoarce acasa, pentru ca, de fapt, fabricuta „Reginei“ era doar o etapa din drumul lui. In 1992, alaturi de ceilalti actionari, a pus lacatul pe portile fabricii din Reghin si a revenit in Targu- Mures. Era, de fapt, momentul pe care Virgil Mailat il asteptase 20 de ani.

Desi voia sa produca bere, s-a gandit sa inceapa pe un teren sigur. A intrat pe piata de bauturi racoritoare si timp de trei ani a produs trei sortimente de sucuri: Jazz Cola, Jazz Orange si Jazz Lemon. Momentul in care Coca-Cola a intrat in Romania a insemnat insa retragerea. „Mergea vanzarea, faceam bani, dar nu puteam sa ne punem cu Coca-Cola. Era un competitor prea puternic. A fost, totusi, un lucru bun, pentru ca am putut sa ne intoarcem la productia de bere“, explica Mailat. T

imp de trei ani de zile au produs bere la sticla si toti banii castigati din vanzari au fost investiti in dezvoltare.