Adrian Nastase si Traian Basescu au raspuns provocarii Business Magazin si isi prezinta ofertele in fata oamenilor de afaceri. Se va intalni insa oferta cu cererea?

Not very." Este raspunsul tipic, sec, al unui englez care face afaceri de circa 10 ani in Romania si care a "supravietuit" ambelor tipuri de guvernari si presedinti: si de dreapta, si de stanga.

Englezul se numeste Robert Luke iar intrebarea a fost "Credeti ca promisiunile electorale (reducerea taxelor, a birocratiei etc.) vor fi respectate in urmatorii patru ani?". Luke este directorul general pentru Romania al unui fond cu capital strain care a investit in mai mult de zece companii romanesti mari si medii (Continental, Arctic, PC Net, IRIDE, Sicomed) din diferite domenii. In plus, face parte de mult timp din Consiliul Investitorilor Straini. Cunoaste, asadar, in amanunt suferintele mediului de afaceri romanesc.

Mai cunoaste, ca toti oamenii de afaceri din Romania, si modul in care cei doi presedinti de pana acum ai tarii au avut grija de business-ul romanesc. Adica deloc. Emil Constantinescu a fost prea slab pentru a influenta seria de guverne din perioada 1996-2000. Ion Iliescu nu mai are nevoie de cuvinte. Poate, eventual, doar de cateva, despre sustinerea unei legislatii a muncii aberante si despre piedica hotarata pusa taxei unice de impozitare a veniturilor.

"Asteptam acum decizii ale oamenilor de stat in interesul tarii, nu in al partidelor", spune Luke.

Ce pot astepta deci investitorii si managerii de la viitorul presedinte al Romaniei?  "Minuni nu pot face, cum nu au facut nici in ultimii 15 ani", spune la fel de sceptic si Matache Nicolaide, presedintele grupului Uzinexport.

Scepticismul este justificat, insa situatia din viitorii patru ani va fi total diferita fata de cea din trecut. Fara modificari constitutionale, presedintele va fi mult mai puternic: va avea de arbitrat doua tabere aproape egale iar interventiile sale vor fi de multe ori decisive. In plus, va fi in continuare cel ce va putea respinge orice lege despre care crede ca ar face rau mediului de business.

Si cum rolul presedintelui creste iar acesta este pe statul de plata al romanilor, oamenii de afaceri au tot dreptul sa ceara de data asta. 

Iar lista lor este relativ lunga. Prima "durere": munca. 

"Avem doua anomalii ale trecutului, care trebuie eliminate: impozitarea excesiva a muncii si legislatia muncii", spune Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR).

Legislatia muncii nu necesita prea multe comentarii: in Romania, patronul este aproape sclavul angajatului sau. Pentru a concedia un incompetent sau un lenes ai nevoie de multe luni, in care trebuie sa se succeada penalizari si somatii consecutive, referate, raspunsuri ale salariatului la referate etc. Si nici chiar respectand procedurile, nu poti fi sigur ca vei castiga un eventual proces cu respectivul.

Nivelul contributiilor sociale este in continuare unul dintre cele mai ridicate din Europa: 49,5%. Ambii candidati la Presedintie spun ca vor sustine reducerea acestora pana spre 44,5% (Nastase) sau 39,5% (Basescu).

Promisiunile de relaxare fiscala merg si catre zona impozitului pe profit, esentiala de altfel. In Slovacia, unde impozitul pe profit a fost diminuat la 19% in decembrie anul trecut, efectele au fost mai mult decat spectaculoase: doi mari producatori mondiali de masini au anuntat rapid ca vor construi fabrici de sute de milioane de euro iar multe alte grupuri industriale au decis sa isi mute o parte din productie acolo.

Promisiunile presedintilor sunt la fel de generoase si la impozit: scadere pana la 19% - Nastase, si pana la 16% - Basescu.

Lucrurile nu vor insa chiar atat de simple: Slovacia, de exemplu, are deja probleme cu tari ale Uniunii Europene in care impozitul pe profit este mai mare si pierd locuri de munca din cauza migratiei companiilor. Nimeni nu poate garanta ca acelasi lucru nu se va intampla si in cazul Romaniei.

De asemenea, reducerea taxelor va fi strans monitorizata de un Fond Monetar International foarte atent cu deficitul bugetar al Romaniei.

Culmea, nu nivelul ridicat al taxelor este cea mai mare grija a oamenilor de afaceri. In fond, fiecare este liber sa decida cum si daca va investi in functie de anumite conditii date. Cu un mic amendament insa: acestea sa fie transparente iar modificarea lor, predictibila.

Or, Romania a fost mai mult decat deficitara la acest capitol. Amalgamul de ordonante, legi de aprobare a ordonantelor, urmate de ordonante care modifica legea ce a aprobat ordonanta a umplut buzunarele avocatilor si l-a golit pe cel al companiilor. Facilitati acordate azi si anulate maine, ordine ministeriale intelese de toti mai putin de executantii lor, initiatori de legi pentru afaceri care nu au absolut nici un habar despre economia de piata. Sunt doar putine dintre lucrurile pe care oamenii de afaceri vor sa le vada disparand in urmatorii ani.

De asemenea, vor mai mult decat eternele si aproape inutilele "consultari cu investitorii".  Reprezentantii AOAR spun ca au avut discutii cu ambii candidati la Presedintie si le-au propus ca in viitorul guvern sa existe un viceprim-ministru special pentru relatia cu mediul de afaceri. Acesta ar trebui sa impiedice promovarea oricarei ordonante sau legi care poate sta in calea dezvoltarii mediului de afaceri. De asemenea, va prelua sugestiile investitorilor si le va pune pe masa guvernului. "Este un model pe care l-au aplicat cu succes tarile baltice iar acum se implementeaza si in statele scandinave", sustine Florin Pogonaru.

Alt capitol la care sustinerea presedintelui va fi binevenita este reducerea birocratiei. Promisiuni de ambele parti exista, insa nu ies din aria abstracta a "informatizarii administratiei" (Nastase) sau "elaborarea unei legislatii simple, clare" (Basescu).  Nici unul dintre cei doi candidati nu vorbeste insa despre solutia cea mai evidenta, dar si cel mai greu de aplicat: restructurarea umana a administratiei. Mai precis, concedieri, urmate de training profesional al celor ramasi. 

Cauza principala a timpului pierdut de companii cu teancurile de hartii necesare platii taxelor, infiintarii de sucursale, obtinerii a nenumarate autorizatii este noianul de functionari care trebuie sa isi justifice cumva salariile. 

Romanii sunt din ce in ce mai putini (cu 2 milioane fata de acum cativa ani), deci si numarul platitorilor de taxe a scazut. Macar aplicand regula de trei simpla, daca numarul locuitorilor a scazut cu 10%, de ce nu ar scade cu cateva zeci de procente si cel al functionarilor publici? Mai ales ca in Romania sunt de trei-patru ori mai multi pe cap de locuitor decat in Vest. 

"Trebuie sa fie schimbat complet nivelul de mijloc al administratiei, acolo unde se blocheaza adevaratele reforme", spune Robert Luke.

Esential in urmatorii ani, decisivi pentru pregatirile de aderare ale companiilor romanesti, va fi si modul in care viitorul presedinte va impinge Guvernul sa sustina modernizarea tehnologica si umana a afacerilor. Si nu este vorba aici neaparat de scutiri de impozit pentru profitul reinvestit, ci de crearea unui sistem care sa asigure un flux rapid, si mai ales nedeturnat, al banilor Uniunii Europene catre adevaratii destinatari.  Ca acest lucru nu a fost realizat pana acum stau marturie sutele de milioane de euro pe care Romania nu le-a absorbit pana in prezent in cadrul unor programe de finantare precum SAPARD.

Si acest capitol, promisiunile sunt vagi: "Stabilitate", "Legislatie unitara". 

Traian Basescu a plusat chiar putin prea mult spunand ca va sustine "ieftinirea creditelor prin corelarea dobanzilor cu inflatia". Greu de spus cum va realiza acest lucru avand in vedere ca dobanzile in lei depind de Banca Nationala a Romaniei si bancile private, in nici un caz de Guvern sau Presedintie.

Indirect, presedintele ar putea verifica insa in primele luni dupa castigarea mandatului daca  nu cumva sesizarile oamenilor de afaceri privind pasivitatea Eximbank, banca de stat ce are ca rol sustinerea exporturilor, sunt adevarate.

O agenda presedintiala va trebui sa  cuprinda neaparat, la capitolul finantare, sustinerea dezvoltarii Bursei de Valori Bucuresti. Bursa este in Vest "inima capitalismului", locul in care se intalnesc cererea de bani a firmelor cu oferta investitorilor si care da adevarata valoare a unei companii. 

In Romania, contributia Cotroceniului la dezvoltarea Bursei este ilustrata cel mai bine de gafa lui Ion Iliescu la deschiderea unei sedinte de tranzactionare, cand a pomenit de "Comisia Nationala a Valorilor Materiale" (denumirea corecta include cuvantul "Mobiliare").

Daca in alte tari ale Europei Centrale si de Est dezvoltarea pietei de capital a fost incurajata prin programe de facilitati fiscale pentru companiile care au ales sa se listeze, sprijinul statului in Romania a lipsit aproape cu desavarsire. Titlurile de stat nu sunt listate nici in prezent, desi se lucreaza la program de mai multi ani. In plus, statul inca alege sa vanda pachete minoritare de actiuni la companii atractive direct catre un investitor si nu prin oferta publica pe Bursa, cum se procedeaza in alte tari din zona.

Consecinta? Bursa romaneasca este, alaturi de cea bulgara, cea mai mica din Europa Centrala si de Est. Prin urmare, companiile romanesti importante nu pot folosi inca Bursa ca varianta de finantare si le ramane doar cea a bancilor sau, in putine cazuri, a fondurilor de investitii.

Anul trecut, Guvernul a demarat un program de incurajare a dezvoltarii Bursei prin listarea a sapte companii mari de stat (Transelectrica, Romgaz, Transgaz, Electrica Transilvania Nord si Muntenia Nord, Aeroportul International Otopeni si Aeroportul Constanta). Programul va trebui insa si pus in practica cu prima listare, in primavara anului viitor.

"Viitorul guvern si presedinte trebuie sa incurajeze privatizarea societatilor prin piata de capital si sa se orienteze catre mecanismele acesteia. In particular, trebuie continuat programul de lansare la privatizare prin bursa, inceput cu cotarea celor sapte societati", spune Stere Farmache, directorul Bursei de Valori Bucuresti.

In afara de finantare, Bursa mai poate aduce si altceva: transparenta. Odata listate si obligate astfel sa explice deciziile, companiile de stat vor fi mult mai reticente in a alege fara licitatii furnizori importanti, de exemplu. Lucru care ar trebui sa se intample nu numai la companiile de stat, ci si la institutiile acestuia. 

"Asteptam transparenta. Vrem suficiente informatii pentru a ne putea pregati din timp atunci cand survin modificari legislative sau se iau decizii importante pentru sanatate in special si mediul de afaceri in general", spune Marius Savu, presedintele Asociatiei Romanile a Producatorilor Internationali de Medicamente (ARPIM) si directorul general pentru Romania al gigantului farmaceutic american Lilly.

In sanatate, problema transparentei alocarii fondurilor a fost una acuta in ultimii ani, sistemul suferind de pe urma faptului ca banii colectati pentru medicamente au fost cheltuiti, de exemplu, pentru pensii sau salariile bugetarilor. Transparenta si predictibilitatea schimbarilor legislative, ca si subfinantarea, nu sunt numai problemele sistemului de sanatate. Fiecare sector de afaceri a suferit la un moment dat din cauza lipsei celor doua cerinte obligatorii.

Mai pot fi adaugate insa si altele: absenta unui mediu concurential, coruptie institutionala etc. Ambii presediniti promit sa lupte si impotriva acestor probleme.  Daca cel care va fi ales se va tine de promisiune, Romania va avea pentru prima data un presedinte de model vestic, care nu se va limita la a taia electoral panglici la inaugurarea de fabrici sau la decorarea "dinozaurilor" tranzitiei, directori ai companiilor de stat.  Iar Robert Luke va constata, poate, in 2008 ca s-a inselat. Cu siguranta insa, nimic nu-i va face mai mare placere.