Cum se fac bani din piatră seacă
Infrastructura slab dezvoltată, cu puţin peste 300 km de autostrăzi şi o reţea de drumuri naţionale şi locale mereu criticată, ar putea părea o piedică pentru businessul producătorilor de ciment, care furnizează una dintre materiile prime în construcţia de şosele. Cu toate acestea, cimentiştii au generat în ultimii ani afaceri cumulate de câteva miliarde de euro şi profituri pe măsură. Care este reţeta succesului? Răspunsul vine de la foştii, dar şi actualii manageri din industrie.
Industria cimentului din România, dominată de cei trei mari giganţi mondiali HeidelbergCement (Germania), Lafarge (Franţa) şi Holcim (Elveţia), a trecut anul acesta printr-o adevărată schimbare de generaţii. Doi dintre managerii de top de pe piaţa locală şi-au finalizat în 2011 mandatul, iar cel de-al treilea o va face anul viitor. Cei trei, care practic au revoluţionat piaţa în perioada în care au fost în fruntea triadei cimentului, au generat afaceri cumulate de aproape 5 miliarde de euro şi profituri nete de circa 1,3 miliarde de euro, potrivit calculelor BUSINESS Magazin pe baza informaţiilor de la Ministerul Finanţelor.
Mihai Rohan, supranumit "tatăl cimentului", cu o carieră de peste 40 de ani în industria cimentului şi care a condus din 2000 divizia locală a nemţilor de la HeidelbergCement, Carpatcement Holding, şi-a încheiat mandatul la începutul acestui an, în locul său venind Florian Aldea, care la rândul său are peste 20 de ani de experienţă în domeniu. n cazul Holcim România, Markus Wirth, cel care a condus timp de aproape şapte ani subsidiara locală a elveţienilor, şi-a finalizat mandatul, lăsând un conaţional la cârma afacerilor din România: pe Daniel Bach, care a lucrat timp de 16 ani în cadrul companiei.
La Lafarge şeful nu s-a schimbat, Philippe Questiaux fiind în continuare directorul general al subsidiarei locale a Lafarge, însă în 2012 franţuzoaica Sonia Artinian va veni în locul său, devenind astfel prima femeie la cârma unei afaceri de profil din România.
Rohan, Wirth şi Questiaux au reuşit să aducă firmele pe care le-au condus pe podiumul profitabilităţii la nivel local. Primul a adus în perioada 2004-2010 un profit net de 417,4 milioane de euro (deşi Rohan a fost director al Carpatcement în perioada 2000-2010, a fost analizat doar intervalul de după 2004, pentru că anterior, la Ministerul de Finanţe apăreau rezultate financiare foarte mici sau lipseau). n acelaşi timp Wirth a generat 200,4 milioane de euro profit pentru grupul elveţian Holcim în perioada sa de mandat, 2004-2010, potrivit calculelor BUSINESS Magazin pe baza informaţiilor de la Ministerul de Finanţe.
Pe de altă parte, Phillippe Questiaux, cel care conduce de peste nouă ani divizia locală de ciment a francezilor de la Lafarge, a generat din 2002 până la finalul lui 2010 profituri nete de 637,5 milioane de euro. La această sumă urmează să se adauge însă şi rezultatul pe care Lafarge Ciment îl va obţine anul acesta.
În total, profituri nete de peste 1,25 miliarde de euro, echivalentul a peste 1% din PIB-ul României în 2010, care s-a ridicat la 119,8 miliarde de euro. De altfel, Lafarge Ciment şi Carpatcement Holding, cu profituri de circa 56 de milioane de euro fiecare anul trecut, se numără printre cele mai profitabile zece companii din România în anul 2010, potrivit unei analize realizate de Ziarul Financiar.
Producătorii de ciment s-au numărat, de altfel, printre cei mai profitabili actori economici din ultimii ani şi chiar şi în perioada de criză au reuşit să-şi menţină marje de profitabilitate extrem de ridicate, de 20-30%.
Deşi afacerile au scăzut pe fondul reducerii cererii, două dintre companiile din industria cimentului, Lafarge Ciment şi Carpatcement Holding, au depăşit marje de 30% inclusiv anul trecut, potrivit calculelor BUSINESS Magazin pe baza informaţiilor publicate de Ministerul de Finanţe. Singurii care au avut o profitabilitate mai redusă au fost elveţienii de la Holcim, cu o marjă de circa 4%, în condiţiile în care au devenit liderii pieţei locale de ciment, cu un rulaj de peste 196 de milioane de euro. Elveţienii au avut şi în anii 2008 şi 2009 marje mai mici de 10%.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro