Nu a fost numai deviza pagubitilor FNI, ci si sloganul la moda in Grecia anilor 2001 si 2002, cand circa un milion de greci au pierdut 70% din bani in cel mai rasunator crah bursier european din ultimele decenii. Crah in care pe Bursa s-au evaporat sume ce insumate au facut aproape cat Produsul Intern Brut al Greciei (peste 200 de miliarde de dolari). Cum s-a ajuns in aceasta situatie? Din cauza popularizarii masive in media si castigurilor spectaculoase aduse de actiuni in a doua jumatate a anilor ‘90, cand economia Greciei inflorea ajutata de bani europeni.

Cresterile actiunilor, justificate pana la un moment dat (precum in Romania), si perspectivele unor castiguri imense pe termen scurt au transformat rapid investitia pe Bursa in joc national.

"Joc" fiind aici cuvantul cheie. Aceasta pentru ca absolut toate achizitiile erau 100% speculative, facute fara nici un fundament financiar. Morisca castigurilor artificiale a atras treptat pe Bursa circa 10% din populatia Greciei, pondere imensa pentru orice tara din lume. Iar speculatiile au functionat o perioada buna, din moment ce in joc intrau permanent bani noi: grecii ajunsesera sa isi puna ipoteca pe case pentru a se imprumuta la banca si investi pe Bursa.

"Din cauza speculatiilor s-a ajuns la situatii de-a dreptul aberante. Companii care nu aveau nici active importante, nici perspective, nici rezultate financiare bune inregistrau dublari ale pretului actiunilor de la o saptamana la alta", isi aduce aminte un manager al unei companii elene prezente in Romania. Exact ca in cazul jocului Caritas, totul a functionat atata timp cat intrarile de bani noi au putut fi o contrapartida pentru vanzari. Dupa ce fluxul s-a oprit iar numarul celor care realizau ca totul este o mare cacialma a inceput sa creasca, vanzarile masive de actiuni au devenit predominante.

"Incepuse atunci ca circule o gluma in Grecia: cand frizerul iti spune ce sa cumperi e bine sa te retragi", spune Florin Aldea, director de tranzationare al societatii elene de brokeraj Alpha Finance Romania. Astfel, cresterile spectaculoase s-au transformat intr-o prabusire demna de o tragedie antica. Au reusit sa vanda la timp doar cei care aveau o cultura financiara cat de cat solida si au inteles ca vor urma scaderi. Marea majoritate a investitorilor, adica sute de mii de greci, au pierdut insa aproape toti banii.

"Nu numai ca am pierdut banii mei, dar si pe ai clientilor mei, care probabil ca ma vor omori intr-o zi", spunea in 2001 Lambros Yannoulis, un consultant de investitii care se alaturase celor cateva sute de greci ce protestau in fata Bursei de Valori din Grecia. Numai ca Bursa, care este doar un suport de tranzactionare, nu administrator de bani, nu avea de unde sa recupereze bani care dispar o data cu scaderea actiunilor. Este posibil sa se intample acelasi lucru si in Romania? Din punct de vedere al numarului de pierzatori, probabil ca nu: desi numarul de investitori a crescut permanent in Romania, cei 5.000 de cumparatori lunari nu vor deveni cateva sute de mii foarte curand.