CAND VOM IESI DIN RECESIUNE?

Fata de prima jumatate a anului trecut, estimarile despre posibila crestere din 2011 sunt acum mai prudente, iar comparatia cu previziunile pentru restul Europei emergente ramane defavorabila Romaniei, care alaturi de Letonia si Croatia apare codasa in topul performantelor economice. Cei care ne prevad acum o crestere a PIB pentru 2011 (de la 0,2% - ING, 0,9% - BERD la 1,2% - Erste, 1,5% - FMI/Comisia Europeana si 1,7% - UniCredit) sunt insa net majoritari, iar prognozele ce vad un nou an de recesiune aproape lipsesc atat din partea institutiilor financiare, cat si din partea agentiilor de rating sau a firmelor de consultanta (o exceptie sunt pesimistii de la Oxford Economics, care iau in calcul o scadere cu 1%). Analistii prevad insa ca nivelul de crestere economica dinainte de criza nu se va mai intoarce oricum inainte de 2013-2014 (UniCredit, Erste), pentru ca nu va mai fi posibil acelasi gen de boom al creditarii de consum si al pietei imobiliare. Pentru altii (Capital Economics, alti pesimisti traditionali in legatura cu Romania) ar fi vorba chiar de faptul ca pana atunci nu se va putea relua deloc cresterea economica. Explicatia in cazul pesimistilor tine de neincrederea in capacitatea statului de a tine balanta intre taierile de cheltuieli bugetare si posibilitatea cresterii economice, dar si de riscul diverselor tipuri de contagiuni regionale de la problemele din Grecia si zona euro.

CARE VOR FI MOTOARELE REDRESARII ECONOMICE?

Daca in 2004-2008 economia era tractata de cererea interna de consum, acum tocmai aceasta cerere isi revine cel mai greu, aprecia Comisia Europeana, in prognoza de toamna pentru UE 27. Expertii europeni cred ca relansarea in 2011 va veni de la investitiile productive, in special cele ce sustin exporturile, si ca o crestere a absorbtiei fondurilor europene va sustine investitiile in infrastructura. Imbunatatirea conditiilor de pe piata muncii din Vest va contribui la o majorare a transferurilor de la romanii din strainatate, iar pe masura ce salariile vor reincepe sa se majoreze, va avea loc si o ameliorare a consumului gospodariilor, cu 1,8%, dupa un declin de 10,6% in 2009 si de 1,6% in 2010. Astfel de previziuni trebuie corelate cu cele ale bancilor comerciale, care prevad ca avantul exporturilor, care in 2010 a impiedicat o cadere mai mare a economiei, se va reduce in 2011, odata cu cererea de pe piata UE, asa incat cererea interna ar trebui sa preia stafeta relansarii. BNR anticipeaza insa o adancire a deficitului de cerere interna din economie care se va mentine pana in trimestrul al treilea din 2012 din cauza corectiei deficitului bugetar, a unor standarde mai restrictive de creditare bancara si a persistentei deficitului de cerere pe piata muncii. Abia din 2012 este de asteptat ca investitiile sa contribuie pozitiv la cresterea economica, pe masura ce deficitul de cerere interna se reduce, iar cererea externa se majoreaza, considera BNR.

PANA CAND FMI?

Contrar credintelor populare, Romania nu foloseste banii de la FMI pentru plata pensiilor si a salariilor; aceasta s-a intamplat doar pret de cateva luni, cu titlu de exceptie, iar toate sumele de la FMI intra in rezerva BNR, care isi consolideaza astfel armele contra speculatiilor pe curs. Ca sa obtina insa bani suficient de ieftini folosibili pentru investitii si pentru acoperirea deficitului bugetar, respectiv credite de la Comisia Europeana, Romania are nevoie de un acord cu FMI, intrucat, spre deosebire de UE, Fondul are instrumentele necesare de monitorizare a economiei si de ghidare a proceselor de reforma intr-un chip acceptabil pentru pietele externe. Aceasta explica de ce avem nevoie de inca un acord cu FMI in 2011 - si nu numai noi, ci si alte tari aflate in pericolul contagiunii cu crizele altora (de pilda Polonia, care are un acord de tip flexibil cu Fondul, fara a folosi banii respectivi - pur si simplu o plasa de siguranta pentru situatii de urgenta de genul unei noi crize in zona euro). Exista, in randul oficialilor romani, dar si al bancherilor, opinia ca un acord cu Fondul va fi necesar atata vreme cat guvernelor le vor lipsi fie vointa politica, fie competenta de a impune singure lista de reforme si de a respecta indeplinirea lor. Vom avea deci in continuare acest mod dureros si cam procustian de protectie contra populismului, la care e greu de crezut ca Romania isi va permite sa renunte asa cum a facut Ungaria.