Inteligenţă românească, servicii globale
Cu 450 de angajaţi şi clienţi în 17 ţări, OSF este o companie înfiinţată de patru români care au gândit din start afacerea la nivel global şi nu s-au limitat la a face business doar în ţară.
OSF este un furnizor de servicii de IT orientate către e-commerce, customer relationship management şi cloud computing. Cum a început, care au fost momentele cheie în dezvoltarea afacerii şi despre planurile de viitor povesteşte Gerard Szatvanyi, fondator şi CEO al OSF.
Gerard Szatvanyi, un maramureşean din Vişeul de Sus, spune despre sine că este „o amestecatură dintre german, ungur şi român”; are ochii albaştri, poartă o pereche de ochelari simpli, dreptunghiulari, şi vorbeşte calm şi cugetat, ca un adevărat ardelean. Ne-am întâlnit la sediul OSF din Bucureşti într-o încăpere înaltă, „o capelă” cu ferestre înguste şi înalte. Şi el este înalt, cu părul şaten, tuns scurt, iar alura atletică îi trădează afinitatea pentru sport.
A făcut liceul în Baia Mare, şi-a continuat studiile la Universitatea Politehnica, unde a studiat inginerie chimică, „nimic legat de informatică”. În timpul facultăţii a descoperit că îi plăcea informatica şi „încercat diverse lucruri în zona asta; cu ocazia unui program Tempus, am fost în Franţa să învăţ tehnologii legate de internet”, povesteşte Gerard Szatvanyi, zis şi Gerry. După terminarea studiilor s-a întors în Franţa, unde a lucrat tot în domeniul informaticii.
Acolo l-a întâlnit pe Alin Dorobanţu, actual COO al OSF, şi au încercat să pornească o afacere în România, în domeniul IT, dar „nu prea a mers, a scârţâit”. În 2003, povesteşte Szatvanyi, i-a spus lui Dorobanţu: „Eu nu pot, nu mă descurc în România, nu merge treaba cum ar trebui”. A ajuns în Canada în vara aceluiaşi an, iar OSF a pornit în octombrie cu un birou în Quebec şi unul în Bucureşti, Dorobanţu fiind responsabil de biroul din ţară.
OSF Global Services a fost înfiinţată de patru români în urmă cu 13 ani, însă Gerard Szatvanyi, unul dintre fondatori şi actual CEO, nu consideră OSF o companie românească, ci una multinaţională. Aceeaşi impresie o ai şi când vizitezi site-ul companiei. Doar dacă te uiţi la secţiunea referitoare la echipa OSF observi că mai mulţi români ocupă locuri cheie în structura companiei.
CĂRĂMIDĂ CU CĂRĂMIDĂ
Alături de Gerard Szatvanyi şi Alin Dorobanţu au contribuit la ridicarea OSF şi Cristian Pârvu şi Dan Răgălie, care susţin în continuare compania, dar nu au un rol activ în management. Un motiv invocat de Szatvanyi legat de decizia de a înfiinţa compania în Canada este faptul că a vrut să facă treabă „pe bune, fără abureli, fără shortcuturi”, adăugând că munca actuală le oferă o linişte interioară: „Ştiu că livrăm un produs bun şi că o să pot dormi liniştit noaptea”.
În cazul celor mai multe start-up-uri, începuturile sunt grele, iar situaţia nu a fost diferită nici pentru OSF. „Primii ani au fost cei în care am lucrat aproape pe gratis. Au fost 4-5 ani în care am lucrat destul de serios fără să beneficiem de prea multă plată din partea companiilor. Au fost ani de investiţie”, recunoaşte Gerard Szatvanyi; întrebat dacă OSF a fost finanţată din economiile proprii, răspunde ironic: „Da, am avut multe economii, 100 de dolari”.
Apoi lucrurile au început să meargă bine, compania creştea de la an la an, iar Szatvanyi spune că au fost ani în care cifra de afaceri se dubla - „mai ales la începuturi, când valorile erau mai mici”. Adaugă că ritmul de creştere s-a menţinut, dar în ultimii trei-patru ani plusurile anuale se plasează la 15-30%; în 2016 a ajuns la o cifră de afaceri de 26 de milioane de dolari, în creştere cu aproape 30% faţă de 2015, iar pentru anul în curs are în plan procente asemănătoare, de 25%.
Iniţial, OSF făcea outsourcing, la fel ca multe alte companii din România la acea vreme. De fapt, outsourcingul este un domeniu important pentru ţara noastră şi acum, România ocupând în prezent locul patru la nivel mondial în topul destinaţiilor pentru activităţi de outsourcing, potrivit unui raport realizat de CBRE. Ultimii 4 ani au fost benefici pentru piaţa de profil pe plan local, care a crescut cu 40% şi cumulează în prezent 67.000 de angajaţi. Acum, piaţa de outsourcing din România este dominată de segmentul de dezvoltare şi mentenanţă a aplicaţiilor (47%), urmat de serviciile business (17%), cele de infrastructură IT (9%), financiare (5%) şi lanţuri de aprovizionare (5%). „Noi acum 10 ani ne-am hotărât că nu vrem să rămânem în zona de outsourcing, că vrem să devenim un furnizor specializat de servicii şi consultanţă”, spune şeful OSF.
Acum, OSF Global Services este un furnizor de servicii globale de IT, majoritatea orientate către e-commerce, customer relationship management (CRM) şi cloud computing. Compania româno-canadiană construieşte servicii de software customizate, aplicaţii comerciale, dar are şi activităţi de integrare de aplicaţii pentru mediul de afaceri al clienţilor. Compania oferă şi consultanţă, dar nu este un element de bază al OSF, ponderea secţiunii de consultanţă în cifra de afaceri fiind de doar 10%. Totuşi, Gerard Szatvanyi precizează că în viitor acest segment va creşte în interiorul companiei.
Astfel de programe sunt dedicate companiilor, afacerilor, fiindu-le de ajutor în procesele de business, pentru a îmbunătăţi productivitatea, eficienţa acestora. Resursele umane, contabilitatea şi vânzările sunt ramuri unde se folosesc foarte mult astfel de programe. Piaţa acestor produse software conţine aplicaţii de business intelligence, enterprise resource planning (ERP), customer relationship management (CRM), supply chain management sau project management.
Istoric vorbind, programele ERP au cea mai mare cotă de piaţă şi generează cele mai mari venituri (32,6 miliarde de dolari la nivel global în 2016, potrivit Statista). Totuşi, dominaţia ERP s-ar putea termina curând, deoarece estimările arată că sectorul de customer relationship management (CRM) va genera venituri mai mari decât ERP în anii următori.
Cei mai mari vânzători de soluţii ERP sunt SAP şi Oracle, care deţin peste o treime din piaţă împreună. În momentul de faţă, cele mai multe vânzări se realizează sub formă de licenţă, însă veniturile generate de segmentul SaaS (software as a service) prin cloud câştigă teren. Estimările arată că în 2018 aproape un dolar din trei din piaţa de enterprise software va fi generat de abonamente prin cloud.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro