La prima vedere, evolutia leului din prima jumatate a anului 2008, si mai ales cea din lunile recente, poate parea usor bizara. Intr-o economie a carei crestere a depasit orice asteptari, cu 8,2% in primul trimestru, cu dobanzi ridicate ce ofera castiguri pe masura (dupa ce banca centrala a majorat succesiv dobanda de politica monetara), teoria ar spune ca moneda care se bucura de asemenea premise e la mare cautare pentru investitori si ca atare are tot potentialul de a se aprecia.

In 2008, evolutia leului a contrazis insa, cel putin aparent, aceasta teorie. Pe un fundal mai asezat si cu o volatilitate sensibil mai redusa, mai ales dupa primele doua luni ale anului (din ianuarie si pana la finele lunii iunie, diferenta intre maximul si minumul atins a fost de circa 20 de bani, de trei ori mai mica decat in aceeasi perioada a anului trecut), vestile bune din economie au produs doar aprecieri temporare, urmate cel mai adesea de deprecieri.

Aceasta tendinta din primele sase luni “nu se va schimba nici in a doua parte a anului”, spune Ella Kallai, economist-sef al Alpha Bank Romania, care estimeaza ca leul va fluctua in urmatoarele sase luni intre 3,5 si 3,8 lei/euro. Luminita Runcan, directorul trezoreriei Bancii Transilvania, apreciaza ca volatilitatea va fi chiar mai redusa de atat, “cantonata in intervalul 3,5 si 3,7 lei/euro”. Punand laolalta toate previziunile pe care le-au facut bancherii la initiativa BUSINESS Magazin, intervalul care se contureaza este ceva mai larg, intre un maxim al leului de 3,27 lei/euro (estimat de MKB Romexterra) si un minim de 3,88 lei/euro (Bancpost). In esenta, aproape toti se asteapta insa la o usoara apreciere a monedei nationale (“usoara” fiind nuanta pe care o accentueaza cvasiunanim), iar cele mai multe prognoze pentru finele lunii decembrie 2008 vad cursul la 3,5-3,55 lei pentru un euro.

Daca in privinta tendintei generale analistii par sa fie in consens, ceea ce surprinde este multitudinea de explicatii pe care le avanseaza, importanta diferita data unui eveniment sau altuia si chiar faptul ca o

aceeasi cauza este de unii interpretata ca pozitiva pentru evolutia leului, iar de altii ca periculoasa. Demersul BUSINESS Magazin de a realiza, cu ajutorul bancherilor, un clasament al celor mai importante trei evenimente care vor genera aprecierea sau deprecierea leului in urmatoarele sase luni a avut rezultate surprinzatoare - incercarea de a limita la trei lista evenimentelor probabile a esuat din start.

Pentru evolutia leului, factorul cel mai important in urmatoarele sase luni (si nu doar) tine de modul cum va evolua criza financiara internationala, cu alte cuvinte de apetitul investitorilor pentru risc. “Cele mai multe presiuni asupra evolutiei monedei nationale vin dinspre exterior”, spune Madalina Tocu, dealer in trezoreria Volksbank; cresterea preturilor la energie si petrol, cresterea inflatiei in cadrul zonei euro, dar si in SUA sunt cateva dintre elementele ce genereaza tensiune si reduc apetitul de a paria pe pietele cu risc ridicat, asa cum este considerata si Romania. “Moneda nationala ramane vulnerabila la factorii externi, in rand cu celelalte monede emergente”, apreciaza Meral Omer, directorul trezoreriei Libra Bank. Alegerile din SUA pot avea si ele un impact pozitiv asupra dolarului american, ceea ce ar reduce interesul pentru monedele din tarile emergente si deci la deprecierea lor. In aceste conditii, trezorierul Libra Bank prognozeaza pentru finele lunii decembrie un curs al euro de 3,5-3,55 lei si unul al dolarului de 2,23-2,28 lei. Pentru bancherii de la Banca Romaneasca, un succes al democratilor la scrutinul din America ar putea fi un suport pentru leu, al carui nivel in raport cu moneda americana il anticipeaza la finele anului la 2,3-2,35 lei/dolar (in conditiile unui raport euro/dolar de 1,55, fata de 1,58 in prezent). Pentru leu, Banca Romaneasca pariaza un curs in decembrie de 3,58-3,63 lei/euro.

Incertitudinea externa este principalul risc si pentru Catalina Constantinescu, senior economist al ABN Amro. Vestile negative care apar in continuare pe pietele europene si peste Ocean intretin riscul ca sentimentul investitorilor sa se schimbe in defavoarea leului, dar daca aceasta nu se va intampla, Constantinescu spune ca pentru leu ar trebui sa urmeze o apreciere in iulie-decembrie 2008, sustinuta de mai multe cauze. Pe perioada verii, operatiunile comerciale se reduc, iar remiterile de la romanii din strainatate vor avea un aport pozitiv (desi de mai mica amploare comparativ cu anii precedenti, in conditiile in care Italia si Spania cunosc o incetinire a activitatii economice). Iar performanta economica din Romania, sustinuta si de un an agricol care se anunta bun, se va corela eventual cu un ritm mai redus de crestere a deficitului de cont curent si cu dobanzi atractive la leu, in conditiile in care BNR va mentine, crede Constantinescu, dobanda la 10%, iar inflatia va cobori treptat pana la 6,5% in decembrie. Situatia din zona este principalul factor de risc si in opinia lui Andrei Paslaru, dealer sef la Bank of Cyprus, care spune ca orice problema regionala ar contamina cu siguranta si economia romaneasca. In plus, ingri­jora­rile crescute cu privire la deficitul de cont curent, dublat de o inflatie ridicata, slabeste increderea strainilor intr-o evolutie favorabila a economiei pe termen mediu si poate provoca iesiri masive de lei. Nu in ultimul rand, Paslaru noteaza eficacitatea scazuta a politicii monetare a BNR, coroborata cu asteptarile privind o ratare a tintei de inflatie.

Impactul situatiei financiare internationale asupra leului nu este un element nou in scenariile bancherilor: efectele crizei ipotecare din SUA nu vor ocoli Romania, spunea in urma cu sase luni Georgiana Constantinescu, analist al Credit Europe Bank, estimand atunci un curs de 3,35-3,4 lei/euro pentru sfarsitul lunii iunie. Ce nu a anticipat pe atunci (ca de altfel majoritatea bancherilor si a analistilor) a fost insa amploarea impactului crizei. Constantinescu recunoaste acum ca prelungirea efectelor crizei a depasit cu mult estimarile initiale, iar daca la aceasta se adauga cresterea pretului la petrol si la materiile prime, tabloul crizei devine si mai complex. Astfel ca, daca la sfarsitul anului trecut ingrijorarile la nivel global vizau o incetinire a cresterii economice si poate riscul de recesiune in cazul economiei americane, acum se adauga si o tendinta inflationista puternica, spune analistul Credit Europe Bank.