In 2008 agricultura Romaniei nu a stat, totusi, sub sporurile importante de productie inregistrate in com­pa­­ratie cu anul precedent; putem spune ca este marcata, in schimb, de un procent si de un fenomen economic international. Este vorba de 4%, cat detin cele mai importante 50 de companii agricole din Romania din suprafata arabila totala, de 9,4 milioane de hectare, precum si de ceea ce s-a numit criza alimentara din prima parte a anului.

 

Acum, in plina criza financiara, se poate lesne intui ca impactul productiei in crestere de biocarburanti sau consumul mai mare de cereale din Asia nu au fost principalele “motoare” ale cresterii preturilor produselor alimentare inregistrata in primavara - vara, ci fondurile speculative, care au “testat” reactia pietelor, deja fragezite dupa evolutia preturilor la petrol. Amplificarea crizei financiare in Statele Unite, in toamna, a readus preturile alimentelor la nivelurile de la inceputul anului; pe de alta parte, fenomenul la care am asistat a fost numai o repetitie cu orchestra si spectatori, pentru ca in viitor, dupa ce efectele crizei financiare se vor fi estompat, piata mancarii ar putea si va deveni un si mai bun teren de vanatoare.

 

Iar miscarile de pe piata internationala nu au facut decat sa evidentieze minusurile eterne din agricultura Romaniei: fragmen­tarea excesiva a suprafetelor, dificultati in finantare, saracia fermierilor, performante modeste, puternic influentate de clima. Care clima a fost ingaduitoare in 2008, permitand obtinerea unor recolte de top. Situatia nu se va repeta, pare-se, anul viitor, pentru ca in toamna au fost insamantate cu grau in jur de 2 milioane de hectare de teren, cu 200.000 de hectare mai putin decat in sezonul agricol care se incheie. In conditiile in care criza a ieftinit cerealele cu 40% in septembrie si octombrie, iar costurile de infiintare a culturilor au crescut cu pana la 40 de procente, recolta anului 2009 depinde nu numai de vreme, ci si de politicile pe care la va aplica noul Guvern.

 

Nu in ultimul rand, terenul agricol ramane, in Romania, o oportunitate pentru investitii, chiar in conditiile crizei financiare. Un studiu elaborat de BCR si facut public in luna octombrie indica o crestere de cinci ori a pretului terenurilor agricole in ultimii cinci ani, la 1.000 - 3.500 de euro pe hectar; chiar si in aceste conditii, preturile sunt cu trei pana la sapte ori mai mici decat media europeana. In acelasi timp, din cele 3,93 milioane de exploatatii agricole, numai 17.700 avea personalitate juridica si numai una din cinci se incadreaza in normele europene de profitabilitate.

 

S-ar putea ca optimismul ex-ministrului Dacian Ciolos, care vedea Romania ajunsa in postura unui exportator net de produse alimentare in mai putin de zece ani, sa fie justificat. Dar, pentru a ajunge la aceasta pozitie, relatia dintre PIB si agricultura ar trebui sa depasasca fiorul cresterii sau scaderii productivitatii hectarului, iar cea mai mare parte a romanilor sa aiba impresia ca mancarea creste in frigider.