Pentru prima dată de când a preluat conducerea filialei locale Orange, singura femeie CEO din industria telecomului românesc, Liudmila Climoc, vorbeşte despre parcursul până la fotoliul de director executiv, despre rezultatele obţinute şi perspectivele companiei pe care o conduce, liderul pieţei de profil.

„Este esenţial să nu-ţi setezi limite, să cauţi provocarea, nu confortul şi să te întrebi continuu cum te poţi diferenţia” este crezul Liudmilei Climoc, CEO-ul Orange România. Privind în urmă, constanta de bază a carierei sale este apetenţa pentru inovaţie şi deschiderea către schimbare, către provocări: „Mi‑am construit cariera cărămidă cu cărămidă. Cred cu tărie în importanţa aprofundării cunoştinţelor, iar pentru a învăţa trebuie să-ţi menţii mintea mereu deschisă şi să asculţi”. După spusele sale, cea mai mare provocare profesională întâlnită până acum a fost preluarea conducerii Orange România, cel mai mare operator telecom local, cu o cotă de piaţă de 37%.

Fotoliul de CEO al filialei locale Orange nu este însă prima poziţie de prim rang pe care moldoveanca o ocupă în cadrul unei companii; în ultimii opt ani a condus operaţiunile aceluiaşi operator în partea cealaltă a Prutului. În timpul mandatului său de CEO, Orange Moldova a crescut, compania devenind lider al pieţei prin dublarea numărului de clienţi, „iar în prezent doi din trei moldoveni sunt clienţi Orange, asta însemnând 2,6 de milioane de oameni”, explică Liudmila Climoc. Şi pe lângă rezultatele financiare, ea se mândreşte cu faptul că „a poziţionat Moldova pe harta inovaţiei grupului Orange”, fiind prima ţară în care s-a implementat reţeaua de tip 4G, în 2011.

De asemenea, a reuşit să creeze o premieră mondială, prin efectuarea primului apel HD la nivel global. „Prin rezultatele şi inovaţiile aduse, am reuşit să creăm un branding de ţară ce a contribuit la îmbunătăţirea imaginii Moldovei ca regiune ce se luptă cu o situaţie economică dificilă”, spune Climoc.

„Wow! Asta da provocare!” a fost primul său gând când i s-a propus poziţia actuală, fiind conştientă că noul job îi va aduce la pachet responsabilitatea cunoaşterii şi înţelegerii în profunzime a contextul local. „Particularităţile locale pot face diferenţa într-o piaţă atât de competitivă. Chiar dacă distanţa dintre Bucureşti şi Chişinău este relativ mică, pieţele sunt fundamental diferite”, consideră Liudmila Climoc, care a preluat conducerea Orange România pe 1 mai 2016.

Tranziţia nu a fost dificilă şi povesteşte că nu a surprins-o nimic, ci mai degrabă i s-au confirmat aşteptările. În primul rând, a descoperit „o echipă proactivă, focusată pe strategie, capabilă să se mobilizeze în faţa deadline-urilor şi a inovaţiei”, obiceiuri care se pliază pe stilul său de management şi au ajutat-o să se obişnuiască cu echipa de la Bucureşti. Pe de altă parte, se declară încântată să observe entuziasmul românilor faţă de tehnologie, afirmând că „oamenii vor o calitate superioară atât în ce ţine de reţea, cât şi în livrarea serviciilor”. Totuşi, deşi aşteptările clienţilor pentru serviciile telecom sunt foarte ridicate, românii caută simplismul. Explicaţia e la fel de simplă, spune şefa Orange: „Viaţa devinde din ce în ce mai activă, ritmul creşte constant, internetul, tehnologia, aplicaţiile se îmbunătăţesc şi, în acest context, singura aşteptare a omului este menţinerea lucrurilor cât se poate de simple”.

Aceasta este şi principiul care stă la baza celui mai recent proiect implementat de Orange în România, pe care Liudmila Climoc trebuie să îl crească de la zero – serviciile convergente – un termen puţin cunoscut publicului larg, dar care „va intra cu siguranţă în vocabularul uzual al românilor; sau cel puţin beneficiile sale”. Pachetul convergent Orange Home, serviciu spre care operatorul îşi focusează în acest moment strategia, presupune oferirea de servicii integrate pentru mobil şi acasă. Astfel, abonaţii beneficiază de telefonie mobilă, televiziune prin cablu, telefonie fixă, internet fix prin fibră optică şi sisteme pentru case inteligente, sub aceeaşi umbrelă portocalie. „Clienţii vor lucrurile simple din acest punct de vedere, iar Orange le oferă toate serviciile sub o singură factură, la cea mai bună tehnologie. Pe de altă parte, această schimbare completează portofoliul Orange, fiind un pas important şi pentru companie”, explică Liudmila Climoc.

Acest pas vine după şase trimestre de creştere consecutivă; în perioada iulie-septembrie din 2016 a înregistrat o cifră de afaceri de 251,1 milioane de euro, în creştere cu 3,3% faţă de perioada similară a anului trecut şi cu 4,4% faţă de trimestrul anterior. Orange România este lider pe piaţa telecom din 2007, când a reuşit să depăşească Vodafone cu peste un milion de clienţi; la sfârşitul anului trecut a înregistrat o cifră de afaceri de 947 de milioane de euro, şi 10,177 milioane de clienţi. Topul companiilor care activează în telecom este completat, după cifra de afaceri obţinută în 2015, de Vodafone România (cu afaceri de 749,3 mil. euro), grupul Telekom România (fostele Romtelecom şi Cosmote, subsidiare ale Deutsche Telekom, care ocupă poziţia a treia în clasament cu venituri de 984 mil. euro la nivel de grup şi 415,8 mil. euro pentru fostul Cosmote) şi Digi Mobil (parte din RCS & RDS, cu o cotă de piaţă de 10% şi afaceri de 600 mil. euro). Piaţa telecom, care a ajuns de 3,4 miliarde de euro, se află în creştere, spune Liudmila Climoc, mai ales în contextul revenirii economiei.

„România a înregistrat cea mai rapidă creştere economică din Europa în trimestrul al doilea din 2016, faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, până la 6%, conform Eurostat. Pe de altă parte, al doilea cel mai mare contribuitor la PIB-ul României este sectorul IT&C, industria telecom fiind o parte predominantă a acestei pieţe”, spune CEO-ul Orange. Aşadar, previziunile nu pot fi decât optimiste, iar creşterea industriei este susţinută, la rândul său, de creşterea afacerilor, a consumului şi, nu în ultimul rând, de faptul că România devine hubul IT al Europei, consideră reprezentanta Orange.

Ca manager al celui mai mare operator telecom, Liudmila Climoc îşi propune „să consolideze poziţia locală a Orange pe piaţa de profil şi să creeze un teren propice pentru inovaţie, cât şi să răspundă nevoilor şi aşteptărilor clienţilor”. Cât despre cele şase luni petrecute până în prezent la Orange România, spune că a fost o perioadă dinamică, în care Orange s-a focusat pe serviciile convergente, pe experienţa consumatorului şi pe rolul său în comunitate.