Viticultorul care a mizat pe setea chinezilor
Antreprenorul George Neacşu a mizat, împreună cu fratele său, Lucian Neacşu, pe viticultură, investind într-o cramă şi două podgorii, dintre care una certificată pentru vinuri bio, cea mai mare de acest fel la nivel european. El povesteşte pentru Business Magazin care sunt plusurile şi minusurile acestui pariu, de ce exporturile sunt mai profitabile, cum a ajuns ca ponderea vânzărilor de peste hotare să depăşească vânzările locale şi ce rol joacă în această ecuaţie China.
China este o ţară care creşte cu două cifre în fiecare an, iar focusul nostru acum este pe această regiune. La începutul lui 2014 aveam patru distribuitori chinezi, iar pe parcursul anului trecut am încheiat contracte cu încă opt“, povesteşte antreprenorul George Neacşu, care împreună cu fratele său a construit afacerea Senator Wine Romania, producător de vinuri sub mărci ca Senator, Monşer sau Omnia. China înghite peste două treimi din exporturile firmei, care au reprezentat anul trecut 45% din volumul de vânzări al companiei, iar în prima parte din 2015 vânzările peste hotare s-au dublat.
Compania are în proprietate o cramă şi peste 530 de hectare cu viţă‑de-vie, în două podgorii diferite, una aflată la Însurăţei, în judeţul Brăila (246 de hectare), care produce vinuri bio, şi alta la la Tirol, în judeţul Caraş-Severin (285 de hectare). Însă pentru a vinde străinilor a fost nevoie de o veritabilă strategie. „Am hotărât să exportăm vinuri în 2009 şi am avut un an - doi de tatonări, în care am mers la diverse târguri ca să vedem care este piaţa, ce se cere, care este specificul.
Apoi ne-am concentrat pe câteva ţări: China, Japonia, Rusia“, spune Neacşu. Vorbeşte rar şi cumpătat şi nu prea este obişnuit cu presa; acesta este primul lui interviu, iar decizia de a-şi spune povestea se leagă de faptul că vinurile sale sunt, pe piaţa românească, mai puţin cunoscute decât alte altor producători, cu afaceri mai mici. În plus, spune antreprenorul, acum a venit vremea pentru promovarea pe plan local; până acum a considerat prioritare alte demersuri, aşa cum a fost, pe parcursul ultimilor şase ani, focusul pe exporturi. Primul pas a fost participarea la târguri în Europa, în Asia, în America.
Apoi au început discuţii, vizite, negocieri. „Beneficiul concret de pe urma participării la evenimente este că ajungi să cunoşti piaţa, să afli ce vrea lumea să cumpere, să ai contact direct cu clientul. Al doilea sunt vânzările“, spune Neacşu. Spune însă că este foarte greu să închei un contract la prima participare, pentru că de obicei clienţii nu cumpără la prima vedere. „Vor să tatoneze, să viziteze.
Din cei circa 30 de clienţi străini, din 20 de ţări, nu cred că e vreunul care să nu fi venit să ne viziteze, să vadă cum facem vinurile.“ Dar strategia de export îşi arată roadele, pentru că vânzările de peste hotare sunt, în cazul Senator Wine Romania, mai profitabile: volumul total al exporturilor este de 45% din producţie, dar asigură 55% din cifra de afaceri. Compania a ajuns anul trecut la o cifră de afaceri de aproape 13 milioane de lei, în scădere faţă de 2013, când a depăşit 18 milioane de lei.
Cu toate acestea, profitul companiei a crescut, în acelaşi interval, depăşind 532.000 de lei, faţă de 370.000 de lei în 2013. Pentru anul în curs, antreprenorul vrâncean, care are 51 de ani, se aşteaptă la o creştere de două cifre a vânzărilor, mai cu seamă că exporturile spre piaţa chineză s-au dublat în prima parte a anului.
Cu aceste cifre, afacerile celor două firme controlate de antreprenorii vrânceni, Senator Wines şi Crama Odobeşti, se înscriu în rândul producătorilor de vinuri de dimensiune medie de pe piaţa locală, cum sunt şi SERVE, Domeniile Ostrov sau Cramele Halewood. Vrâncenii conduc însă detaşat, după spusele lui George Neacşu, în ce priveşte suprafaţa de teren ocupată cu podgorii cultivate bio, la Însurăţei. România ocupă locul şase în Europa în ce priveşte volumele de vin produse şi locul 12 în lume, iar numărul de producători este de ordinul sutelor. Valoarea pieţei locale se plasează în jurul a 160-170 de milioane de euro, în scădere faţă de nivelul record de aproape 300 de milioane de euro înregistrat în 2008.
Citiţi materialul integral în ediţia tipărită a Business Magazin, începând cu 15 Iulie.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro