Wikipedia a starnit atatea controverse, incat poate ca are sens sa revenim putin la fundamente si sa incercam sa clarificam cateva lucruri simple. In primul rand, cu cine avem de-a face: Wikipedia este un proiect colaborativ care are scopul de a crea prin contributii voluntare o resursa informationala la dispozitia tuturor. Oricine poate aduce contributii iar continutul rezultat este „liber”, in sensul ca oricine il poate folosi in conditiile unei licente Creative Commons BY-SA.

Aceasta este un dintre cele mai liberale variante de licentiere, deoarece pretinde doar specificarea sursei (BY – atribuire) si distribuirea operelor derivate sub aceeasi licenta (SA – share alike). Chiar si utilizarea in scopuri comerciale este permisa, iar preluarea continutului de catre diferite situri web este o practica comuna. Intregul proiect este sustinut de un software open source numit MediaWiki, bazat pe modelul software numit wiki – o specie de programe care permit crearea rapida de pagini web printr-un limbaj simplu de editare, cel mai adesea prin colaborarea mai multor autori. Finantarea proiectului este asigurata prin donatii colectate de Wikimedia Foundation (care dezvolta o serie intreaga de proiecte inrudite, printre care si Wiktionary).

Continutul propriu-zis insumeaza peste 13 milioane de articole in 260 de limbi, dintre care engleza aduna circa 3 milioane, iar romana in jur de 130.000. In spatele articolelor exista intreaga istorie a versiunilor, precum si liste de discutii in care autorii au posibilitatea sa se consulte si sa gaseasca solutii de compromis in chestiuni controversate. Nu exista editori, dar colaboratorii cu experienta au adesea o anumita autoritate, acceptata de comunitate. Este Wikipedia o enciclopedie? In opinia mea, singura asemanare intre Wikipedia si o enciclopedie este organizarea pe articole. Tot restul este diferit, incepand cu metodologia de redactare si terminand cu absenta „editiilor”.

Este Wikipedia o resursa credibila? Aceasta este fara indoiala problema cea mai controversata si cea mai mare parte a comunitatii academice este de parere ca nu. Fiind o resursa creata de amatori, exista desigur multe articole tratate superficial, informatii eronate si chiar articole care dezinformeaza deliberat. Mai mult chiar, caracterul deschis lasa loc, inevitabil, actelor de vandalism, unele cu vadita tenta politica sau rasiala. Cu toate acestea, imensa majoritate a articolelor cuprind informatii pertinente si suficiente trimiteri la surse pentru ca cititorul sa poata sa-si faca o idee despre subiect si, daca are dubii, sa poata consulta resurse aditionale. Pe de alta parte, toata informatia din spatele paginii este disponibila, iar cititorul interesat poate afla din discutiile purtate de autori care sunt eventualele aspecte controversate sau discutabile. Anumite articole sunt explicit marcate ca fiind controversate.

Parerea mea este ca in general se poate da crezare informatiei, dar cu precautie. Chiar daca toata lumea pare sa fie de acord ca Wikipedia nu este o resursa „cu autoritate”, atractia pe care o exercita este irezistibila. E vorba mai inainte de toate de cantitate, diversitate si actualitate. Va intereseaza pastele? Wikipedia va prezinta o lista de 162 de feluri, impartite pe categorii, fiecare cu descriere, majoritatea cu poze si o buna parte beneficiind de articole dedicate, unde gasiti si ingredientele cele mai potrivite. Va intereseaza discografia formatiei The Pogues? Nu doar ca o gasiti, dar fiecare album are articol propriu. Evenimentele prezentului sunt reflectate in cateva zile in articolele relevante. De foarte multe ori Wikipedia este mai eficienta decat Google la cautarea unei informatii.

De exemplu, cea mai bogata sursa de informatie despre criticile aduse Wikipediei este chiar Wikipedia (care mai are si un voluminos articol despre credibilitatea Wikipediei, in care toate punctele de vedere sunt trecute in revista). Insa principala acuza adusa Wikipediei este ca submineaza – chiar si involuntar – centrele de autoritate. Cartea lui Andrew Keen „The Cult of the Amateur” este un adevarat rechizitoriu si multe dintre opiniile sale sunt justificate. Dar lucrurile par sa evolueze in mod firesc in aceasta directie. Accesul larg al publicului la mijloace de exprimare este un fenomen cultural comparabil poate doar cu accesul publicului la litera tiparita. Daca tiparnita lui Gutenberg a marcat profund intreaga istorie a Europei, este rezonabil sa ne asteptam la efecte de aceeasi amploare, iar Wikipedia poate ca este unul dintre primele.