Contrar celor mai multe dintre asteptari, banca centrala a decis in sedinta de la sfarsitul saptamanii trecute sa scada dobanda de politica monetara. Nu insa in pasi mici, asa cum o crescuse pe parcursul anului trecut, ci abrupt, cu 0,75%.

Intr-un raport dat publicitatii in urma cu doar doua saptamani, economistii de la Deutsche Bank anticipau o majorare pana la 9,25% a dobanzii practicate de banca centrala a Romaniei adica jumatate de punct procentual, miscarea urmand sa vina "undeva in primul semestru al anului". A venit, e adevarat, chiar ceva mai abrupt decat o anticipasera germanii, dar directia a fost exact pe dos. In viziunea austriecilor de la Erste Bank, BNR ar fi urmat sa reduca dobanda de politica monetara abia in a doua jumatate a anului, pana la 8,25% in decembrie 2007. Dar nici pe piata locala, o astfel de decizie nu era asteptata. Chiar daca multi dintre analistii romani anticipau o scadere a dobanzii BNR (existand insa la fel de multe voci care propovaduiau o majorare sau o mentinere pe tot anul la acelasi nivel), aceasta ar fi trebuit sa fie "intinsa" pe parcursul intregului an, iar pasii sa fie de maxim jumatate de punct procentual.

S-au inselat totusi cu totii, pentru ca in sedinta din 9 februarie, Consiliul de Administratie al BNR a decis reducerea dobanzii de politica monetara de la 8,75%, unde ramasese tintuita inca din iunie 2006, la 8% pe an. In privinta cerintelor privind rezervele minime obligatorii impuse bancilor, bancherii din strada Lipscani au ramas insa neclintiti si de aceasta data, in pofida lobby-ului permanent facut de mediul bancar. Cel putin pana la urmatoarea intalnire a CA al BNR (a carei data va fi anuntata pe 15 februarie, odata cu raportul trimestrial asupra inflatiei), 40% din valuta atrasa de bancile comerciale si 20% din resursele in lei raman obligatoriu in seiful BNR.

De unde pana unde o asemenea decizie? Pe de o parte, inflatia s-a dovedit ascultatoare, ramanand anul trecut sub tinta stabilita de 5% (4,87% in luna decembrie), arata comunicatul bancii centrale. Pe de alta parte, aprecierea leului fata de euro (8% in termeni nominali in decursul anului trecut), "inclusiv ca efect al amplificarii intrarilor de capital, ca urmare a unei perceptii favorabile a investitorilor internationali asupra pietelor emergente", cum spune aceeasi sursa, nu putea lasa banca centrala indiferenta la nesfarsit. Cu atat mai mult cu cat, la inceputul lunii februarie, si banca centrala a Statelor Unite (Fed) a decis sa mentina rata dobanzii neschimbata, la 5,25%, iar cateva zile mai tarziu (in pofida multor asteptari din piata) si Banca Centrala Europeana a mentinut-o la 3,5%. Iar un ecart prea mare intre randamentele pe care banii "fierbinti" le pot obtine pe piata valutara romaneasca comparativ cu alte piete (respectiv cea americana si europeana) ar fi atras (in continuare) alte si alte fluxuri speculative, presand tot mai mult pe curs.

Ca putini au fost cei ce au anticipat o astfel de masura o arata si deciziile mai multor bancheri comerciali de a majora dobanzile la depozitele in lei - situatie delicata, in care o parte dintre ei au ramas acum si cu randamente de 8,5% platite clientilor. Ba mai mult, concurenta tot mai puternica pentru economiile clientilor i-a determinat pe unii dintre bancheri sa reintroduca practica (uitata o buna vreme) de a plati dobanzi fixe la depozitele in lei.

Pe de alta parte, decizia BNR ar trebui (teoretic cel putin) sa genereze si o ieftinire a creditelor in lei - sau cel putin asa ar fi in logica dupa care bancherii au ridicat dobanzile, la orice miscare in acest sens a BNR sau a Bancii Centrale Europene.  Miscare ce, la randul ei, n-ar face decat sa puna si mai multe paie pe focul apetitului de consum pe datorie pentru multi dintre romani. Si cum, chiar de anul trecut, ritmul de crestere a creditului neguvernamental (aproape 47% in termeni reali) a depasit cu mult orice previziune a BNR, e greu de crezut ca bancherii ar mai avea motive sa spere prea curand la o eventuala relaxare a unor alte restrictii. Pe de alta parte, intr-o intalnire cu bancherii, de la finele lunii ianuarie, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, lasa sa se inteleaga ca 2007 ar putea fi anul vestilor bune si in aceasta privinta. Pana una-alta, bancherilor comerciali nu le ramane decat speranta ca si la acest capitol surpriza va fi cel putin pe masura celei de la finele saptamanii trecute.