Daca hoinariti suficient de mult timp pe internet, e aproape imposibil sa nu va loviti de vreo retea sociala, fie ca vorbim despre nume de genul Facebook sau Twitter sau despre comunitati formate in jurul unor site-uri specializate. Nici n-ar avea cum sa fie altfel, daca ne gandim ca mai mult de o treime dintre cei 1,7 miliarde de oameni care acceseaza internetul in lume, potrivit Internet World Stats, folosesc si o retea sociala.

Nu cu multi ani in urma, asemenea site-uri nu spuneau insa mare lucru decat membrilor lor, iar investitorii priveau cu reticenta noile afaceri online, mai ales dupa lectia crahului dotcom, cand internetul le-a adus pierderi considerabile. Chiar si dincolo de aceasta etapa, cand au inceput sa castige si utilizatori si finantari, retelele sociale au ramas tot niste Cenusarese ale internetului, care desi aduna milioane si zeci de milioane de boabe de linte (da, despre membri este vorba), nu sunt rasplatite indeajuns pentru asta. n termeni mai putin plastici, explicatia e ca, desi a devenit "cool" sa folosesti cat mai multe retele sociale sau sa ai actiuni intr-o asemenea afacere, nimeni nu a descoperit inca modelul castigator de business pentru asa ceva. Deocamdata, publicitatea online inseamna o piata mondiala estimata la peste 1,8 miliarde de euro anul acesta, dupa calculele eMarketeer, din care insa e putin probabil ca vreo retea va reusi sa smulga partea leului.

Cum se explica atunci ca, cel putin de un an sau doi incoace, tot mai multi antreprenori tanjesc sa aiba o asemenea afacere, iar marile companii de internet tot intr-acolo se indreapta? Toata saptamana trecuta, tentativa Google de a reintra in competitie pe aceasta piata cu noul serviciu Buzz a fost pusa sub lupa si discutata, cu bune si mai ales cu rele, in toate colturile internetului. O cautare pe oricare dintre cele mai mari motoare din lume dupa Google Buzz returneaza deja in jur de 100 de milioane de rezultate.

La o cu totul alta scara, si Trilulilu, varianta .ro a YouTube, facea saptamana trecuta o mutare relativ similara. Platforma din spatele serviciului de continut video a fost regandita asa incat sa le permita membrilor sa fie mai aproape de prietenii lor, a scris pe blogul personal Sergiu Biris, fondatorul si directorul executiv al companiei. "ncepand se astazi, toti trilulistii au un loc unde pot urmari activitatea prietenilor, pot lasa mesaje de status, pot vedea sugestii de prieteni noi si statistici personale", scria Biris, cu completarea ca daca un membru are cont si pe Twitter sau Facebook, poate trimite pe aceste retele mesaje sau notificari direct din paginile Trilulilu.

Pe scurt, ideea de la care s-a pornit a fost transformarea celor peste 650.000 de membri ai serviciului intr-o comunitate care sa foloseasca Trilulilu nu doar pentru a publica si urmari continut video, foto sau audio, ci si pentru comunicare. Iar cel mai evident element care indica faptul ca site-ul tinde sa se transforme intr-o retea sociala este lansarea unei monede virtuale, dupa pilda multor retele sociale sau jocuri care creeaza comunitati, de genul Facebook sau Second Life. "Acei trilulisti care vor avea crocozauri in cont vor putea trimite cadouri speciale sau in editie limitata si vor avea acces la functionalitati premium, precum statusurile promovate", sustine Biris. Moneda virtuala, crocozaurul, poate fi cumparata doar de utilizatori, cu plata prin SMS sau prin card bancar, in schimbul unor sume de pana la 50 de euro, plafon maxim pentru care primesc 16.000 de crocozauri.

La prima vedere, moneda virtuala inseamna pentru Trilulilu o sursa secundara de venit, care ar putea insemna in jur de 10% din venituri (aproximativ 215.000 de euro in 2008, conform Ministerului de Finante). Privita in ansamblu, miscarea marcheaza o schimbare fundamentala a Trilulilu, care va deschide drumul altor servicii online romanesti catre lumea retelelor de socializare, dupa modelul deja vizibil la nivel mondial. Schimbare care se intrevede si pentru Outlook, aplicatia de mail a Microsoft, care integreaza contactele de pe reteaua sociala de business LinkedIn, urmand sa adauge in curand si date de pe Facebook si MySpace.

Asadar, sanse sunt ca majoritatea serviciilor online cunoscute sa-si dezvolte pe rand cate o componenta de social media, perspectiva din care ar putea avea de castigat si companiile, avand astfel o directie mai consistenta pentru bugetele de promovare. Se naste totusi o intrebare: cat de sigure sunt pariurile puse pe timpul si atentia utilizatorilor? Fiindca, dupa cum am vazut din experienta atator retele, inclusiv a MySpace in competitia cu Facebook si a Facebook in raport cu Twitter, cu oricate eforturi de a integra mai multe servicii intr-unul singur si cu oricate functii noi si minunate ar avea o retea, utilizatorul se plictiseste pana la urma si pleaca in alta parte. Sau lasa de tot comunicarea virtuala care il tine legat de calculator si pleaca si el sa se vada cu prietenii.