Mirajul superofertelor, vânătoarea de super-deal-uri şi elanul pentru shopping au făcut ca evenimentul Black Friday, inventat de americani, să prindă foarte bine pe plan local. Ba chiar ideea s-a metamorfozat, a înflorit şi s-a trans-format într-o măgăoaie. Aşa că Black Friday pe plan local nu este, ca la americani, o singură zi, Vinerea Neagră, adică ziua de după Thanksgiving, care anul acesta este pe 28 noiembrie. Prima ediţie pe plan local a fost organizată de eMAG, pe 25 noiembrie 2011, şi care a marcat vânzări record de electronice şi electrocasnice. Iar rezultatele au fost atât de bune, încât comercianţii de toate felurile, on şi offline, s-au întrecut în anii care au urmat în mecanisme care mai de care mai pline de imaginaţie pentru a-şi atrage clienţii. Unii au „furat” startul, alţii au devansat even-imentul, apoi Black Friday s-a transformat în săptămâni, iar acum nici nu mai e clar când începe şi când se termină, pentru că pare că totul e la ofertă, iar comercianţii şi curierii sunt prinşi în vortexul unei tornade ce s-ar putea linişti odată cu venirea sărbătorilor de iarnă. Unul dintre argumentele devansării Vinerii Negre pe plan local faţă de even-imentul de pe piaţa din SUA se leagă de faptul că „la noi” zilele de 30 noiembrie şi 1 decembrie sunt libere, iar comenzile ar trebui livrate înainte de această perioadă.

Frenezia vânătorii de superoferte împinge clienţii să strea lipiţi de ecranele telefoanelor sau calculatoarelor pentru a-şi securiza achiziţia vizată, electrocasnice, cosmetice, maşini, ceasuri sau te mai miri ce. Între cele mai ne-obişnuite oferte listate în anii anteriori s-au numărat maşini de lux, locuinţe şi vacanţe exotice. Pentru Vinerea Neagră, marii comercianţi îşi turează motoarele iar site-urile trebuie alimentate suplimentar pentru a putea susţine traficul uriaş generat în intervale de timp scurte. Operatorii de plăţi trebuie şi ei să se pregătească. Iar apoi este rân-dul curierilor, care au de livrat comenzile, iar pentru această perioadă din an companiile de profil încearcă să-şi suplimenteze forţa de muncă, sporind numărul de livratori.

Cumva, la fiecare nouă ediţie de Black Friday românii deschid şi mai mult baierile pungilor şi se înregistrează rec-ord după record. În 2023, de pildă, eMAG a vândul în 10 ore 2,2 milioane de produse, cât în toată ziua similară din 2022. Peste 480.000 de clienţi au comandat, în medie, 4,7 produse şi s-a înregistrat şi un record în ce priveşte plăţile online cu cardul, care au reprezentat 75% din totalul tranzacţiilor. Cea mai complexă comandă de Black Fri-day în 2023, la eMAG, a fost reprezentată de 22 de produse din categorii diferite. Iar cea mai mare valoare a unei comenzi a fost de aproape 62.000 de lei şi a inclus două televizoare, două laptopuri, două tablete şi un sistem au-dio-video. În total, vânzările comerciantului au depăşit anul trecut 700 de milioane de lei. „Oamenii aşteaptă Black Friday pentru a-şi cumpăra produse pe care nu şi le permit în restul anului. Dacă în mod normal avem 4 milioane de cumpărători pe lună, în ziua de Black Friday avem aproximativ 700.000 de cumpărători”, a spus Tudor Manea, CEO al eMAG, companie care a programat anul acesta Vinerea Neagră pe 8 noiembrie. Dar alţi comercianţi au dat deja startul acestei campanii. La Altex, de pildă, campania a început pe 31 octombrie şi ţine 21 de zile. Fashion Days, cel mai mare retailer online de modă din România, şi-a propus să atingă vânzări de 157 milioane lei în cadrul campaniei de Black Friday din acest an, în creştere cu 15% faţă de ediţia precedentă; campania a fost programată în intervalul 4-10 noiembrie. Vodafone şi-a stabilit campania de Black Friday pentru 1-15 noiembrie, iar la Flanco a 14-a ediţie a acestui eveniment se derulează în perioada 25 octombrie - 30 noiembrie.

De Black Friday, unele produse listate în ofertă se pot epuiza rapid – în ore sau minute, de la caz la caz, iar comerci-anţii plănuiesc să-şi actualizeze site-urile. Dacă la primele ediţii ale acestui eveniment de shopping clienţii luau cu asalt magazinele fizice (de regulă cele de electronice şi electrocasnice), acum partea leului îi revine online-ului.

Indiferent care este tipul de achiziţie dorită sau câtă satisfacţie poate produce shoppingul, este esenţial să nu ajungem în dezechilibru financiar. Aşa cum a păţit Rebecca Bloomwood, protagonista peliculei „Mă dau în vânt după cumpărături”, care întruchipează dependenţa pentru shopping, pasiune care a ajuns să-i afecteze deopotrivă viaţa personală şi cariera.  

Ioana Mihai-Andrei este redactor-şef, Business Magazin